Linkuri accesibilitate

Va crea Rusia o bază militară în Transnistria?


Paradă militară la Tiraspol

Paradă militară la Tiraspol

Rusia lui Vladimir Putin nu va recunoaşte imediat independenţa Transnistriei, dar cooperarea va fi mult mai intensă, pe toate planurile.


Preşedintele Asociaţiei politologilor din Transnistria, Andrei Safonov, în dialog cu Radu Benea:

Andrei Safonov: Desigur că pentru autorităţile transnistrene, pentru Transnistria în ansamblu, în mod obiectiv, revenirea lui Vladimir Putin în fotoliul de preşedinte este un factor pozitiv. În particular, Tiraspolul aşteaptă o creştere a cooperării economice cu Rusia, că va continua să primească gaze naturale şi, concomitent, se va găsi un mecanism de plată a acestor livrări. Însă cel mai important este că Tiraspolul aşteaptă ca Moscova să întărească prezenţa militară a Federaţiei Ruse pe teritoriul transnistrean. Sigur că la Tiraspol nu este nimeni atât de naiv să creadă că a doua zi sau într-un timp scurt administraţia lui Vladimir Putin va emite decretul de recunoaştere a Transnistriei ca stat independent. Dar este de aşteptat o interacţiune mult mai intensă cu Moscova pe toate planurile.

Andrei Safonov

Andrei Safonov

Referitor la relaţiile dintre Tiraspol şi Chişinău, eu cred că indiferent de Putin, Medvedev sau alţi politicieni din Rusia este puţin probabil că se producă un salt în negocieri. Din două motive. În primul rând, la Chişinău puterea nu s-a constituit definitiv şi desigur că diplomaţia transnistreană se foloseşte de haosul politic permanent şi instabilitatea care există la Chişinău. Şi, în al doilea rând, între Moscova şi Chişinău relaţiile continuă să fie destul de complicate, pentru că politicienii ruşi apreciază actuala politică a Alianţei pentru Integrare Europeană ca fiind una orientată în mare măsură către Bucureşti şi în direcţia euro-atlantică, în general.

Europa Liberă: aţi spus că Rusia ar putea să-şi întărească prezenţa militară în regiunea transnistreană. Există premise pentru aşa ceva?

Andrei Safonov: Relaţiile Moscovei cu occidentul astăzi sunt departe de a fi ideale, cu atât mai mult că în lume miroase a praf de puşcă şi nu este exclus un conflict militar de proporţii. De aceea, indiferent de formalităţile scrise cum ar fi acordurile de la Istanbul, fiecare parte încearcă acum să-şi creeze în lume cât mai multe puncte de bază sau puncte de sprijin. Rusia nu are atât de multe asemenea puncte, de aceea ea se va ţine de acelea pe care le are deja: e vorba de Abhazia, Osetia de Sud, Armenia, Belarus şi Transnistria. Sigur că atunci când lumea se mişcă spre o confruntare de proporţii, - unele conflicte deja s-au încheiat, în Libia, unde Rusia a pierdut un punct de sprijin, acum şi Siria se zbate în agonia războiului civil, este posibil un război cu Iranul pe care-l vor purta Israelul şi americanii, – toate acestea desigur că nu ajută la reamintirea şi îndeplinirea înţelegerilor anterioare, mai ales că ele au fost semnate pe vremea lui Boris Elţin, a cărui politică, astăzi, oficial şi de facto, Moscova o respinge.”
XS
SM
MD
LG