Fără educaţie şi fără sănătate, nimic nu merge

Europa Liberă: Ştiu că aveţi un proiect în care aţi implicat medici din Republica Moldova. Şi vreau să ne spuneţi cîte ceva despre acest proiect.

Gabriel Gurman: „Acest proiect are de fapt trei aspecte. O parte a proiectului care e deja terminată. Era vorba de 32 de medici moldoveni, anestezişti, care au venit pentru o lună-două luni la Centrul Universitar Medical din Beer Sheva, Israel, pentru o scurtă perioadă de specializare şi perfecţionare. Acest proiect s-a terminat în 1995, iar cîţiva ani mai tîrziu a început un alt proiect care conţine o idee de şcoală internaţională pentru instructori de anestezie, la care participanţii nu sînt învăţaţi cum să dea anestezie, ci sînt învăţaţi cum să predea anestezia. Prima grupă de 5 ţări a inclus Republica Moldova. Patru medici-anestezişti din Moldova au participat la acest proiect şi au terminat cu succes această şcoală de instructori de anestezie. Noi am deschis la un spital de comunitate din centrul Israelului un program de fellowship, adică specializare în tărîmul anesteziei în obstetrică şi am invitat un medic moldovean să participe în acest program. E vorba de o specializare în anestezia obstetricală de un an de zile. Şi primul medic moldovean se află în momentul de faţă în Israel la acest proiect. Am reuşit să punem Societatea Moldovenească de Anestezie şi Terapie Intensivă pe harta Europei prin faptul că am organizat cursuri de 6 ani de anestezie, aspecte teoretice, şi, în plus, ne aflăm acum în faţa celui de-al treilea Congres Internaţional organizat la Chişinău. Primul a fost în 2007, al doilea în 2009. Acum, în 2012, e al treilea Congres cu participarea a 40 de conferenţiari din străinătate”.

Europa Liberă: D-le Gurman, pentru că vă implicaţi foarte mult în acest proiect cu medicii moldoveni, ce vă face să aveţi această deschidere pentru medicii moldoveni?

Gabriel Gurman: „Legătura mea cu Moldova a început ca o parte a poziţiei mele de responsabil în Federaţia Mondială de Anestezie pentru educaţia în Europa Răsăriteană. Aşa am ajuns la colegii mei moldoveni şi, bineînţeles, faptul că familia mea se trage din Soroca şi că bunicul meu e îngropat la Soroca a influenţat nu puţin atitudinea mea faţă de această ţară, dar mai ales legăturile trainice care s-au creat între medicii moldoveni, administraţia medicală moldoveană, Universitatea Testemiţeanu şi cu mine. Împreună, toţi aceşti factori au contribuit la programul meu de ajutorare a anesteziei moldovene”.

Europa Liberă: D-le Gurman, se ştie că sistemul medical din Israel este foarte performant. Sînt foarte mulţi oameni care vin în Israel pentru a-şi face operaţii. Cum se explică miracolul acestui sistem medical israelian?

Gabriel Gurman: „Nu e vorba de un miracol. E vorba de un proces care a luat foarte mulţi ani. În general, în toată lumea, de-a lungul ultimilor veacuri, medicii evrei au fost întotdeauna la înălţime şi întotdeauna foarte bine pregătiţi pentru că marea lor majoritate au fost medici cu pregătire clinică, cu înclinare spre ajutorul pacientului, şi au fost responsabili pentru sănătatea comunităţilor evreieşti din toată lumea. Pe acest fond s-a dezvoltat medicina Israelului. Nu uitaţi că Israelul e un stat relativ tînăr, 63-64 de ani. Iar medicina israeliană a început să se dezvolte pe bazele medicinii evreieşti foarte reuşite şi de înalt nivel din toată lumea. Încetul cu încetul, emigranţi din toate ţările au ajuns în Israel, s-a dezvoltat o şcoală de medicină israeliană foarte bună, cu foarte buni profesori de peste tot. Şi în felul acesta am ajuns astăzi cu un echipament foarte bun şi cu o pregătire profesională foarte ridicată să acordăm un nivel ridicat de asistenţă medicală populaţiei evreieşti şi arabe din Israel, dar nu numai populaţiei israeliene, ci şi multor cetăţeni ai altor ţări care sosesc în Israel pentru îngrijire medicală”.

Europa Liberă: Ultimii 20 de ani în Republica Moldova au fost destul de dificili pentru mulţi moldoveni. Şi există părerea înrădăcinată în mase că sistemul medical din Moldova e precar. Se vorbeşte despre corupţia în medicină, despre foarte multe hibe pe care le are sistemul medical din Moldova. D-voastră, ca om care cunoaşteţi oarecum situaţia de aici, vedeţi vreo şansă pentru sistemul medical din Republica Moldova?

Gabriel Gurman: „Înţeleg întrebarea. Eu nu sînt în măsură să acord şanse sistemului medical moldovenesc. Ceea ce pot să spun e ceea ce trebuie făcut. Eu nu ştiu dacă ceea ce trebuie făcut se va face. Un popor trebuie să-şi cunoască priorităţile. Iar în filozofia mea şi în concepţia mea două sînt priorităţile de prim rang ale fiecărui popor: educaţia şi sănătatea. Fără educaţie şi fără sănătate, nimic nu merge. Nici industria, nici agricultura, nici viaţa socială. Din cauza asta, Guvernul moldovean trebuie să aloce fondurile necesare pentru educaţie, despre care nu ştiu foarte multe, şi pentru medicină. În momentul în care va exista această hotărîre că medicina trebuie întărită şi că trebuie făcut totul pentru ca medicii moldoveni să nu mai părăsească ţara şi să aibă mijloacele necesare pentru îngrijirea pacienţilor se vor rezolva tarele medicinii moldoveneşti. Vreau să mai spun ceva. Fiecare specialitate medicală e importantă, de la dermatologie pînă la chirurgie. Problema nr.1 a fiecărei ţări din punct de vedere medical e problema anesteziei şi terapiei intensive. Nu se poate practica o medicină de înalt nivel fără un înalt nivel al anesteziei şi al terapiei intensive. Pentru că în ziua de astăzi pacienţii sînt din ce în ce mai bătrâni şi din ce în ce mai bolnavi. Acest lucru i l-am spus şi d-lui ministru Usatîi, cu care am avut o scurtă întrevedere, şi la care am găsit o înţelegere deosebită faţă de nevoile anesteziei şi terapiei intensive moldoveneşti. Totul în medicina modernă începe cu anestezia şi terapia intensivă.”