Linkuri accesibilitate

Cotele gender în dezbatere la Bruxelles


Comisarul european Viviane Reding
Comisarul european Viviane Reding

În loc de cote în conducerea companiilor, criticii propun ca femeilor să li se ofere servicii mai accesibile pentru îngrijirea copiilor.


Comisia Europeană se gândește la introducerea unor cote obligatorii de reprezentare a femeilor în conducerea celor mai mari companii europene. Corespondentul Europei Libere, Rikard Jozwiak relatează de la Bruxelles că această idee provoacă divergențe între experți și firme și chiar între țările membre ale Uniunii Europene. Prezintă relatarea Alexandru Eftode:

Francoise Roels este astăzi singura femeie printre cei 12 membri ai consiliului de conducere al companiei Cofinimmo. Dar principala companie de investiții imobiliare de la Bruxelles va avea în curând un consiliu cu totul diferit.

Belgia a introdus cote gender anul trecut. Toate companiile listate la bursă au primit șase ani ca să ridice la cel puțin o treime numărul femeilor din consiliile de conducere, sau vor fi amendate.

Roels a fost numită înainte ca legea să intre în vigoare. A fost aleasă, așa cum spune chiar ea, datorită calificării profesionale nu portului de fustă. Dar salută perspectiva de a conduce firma cot la cot cu alte femei și spune că noua metodă de formare a consiliilor de conducere pe baze mai profesioniste îi va ajuta și pe mulți bărbați:

„În trecut, după cum se spunea deseori, practica curentă era aceea ca directorii sau alți membri ai consiliului să-și aducă printre colegi tot oameni ca ei, directori sau consilieri ai altor firme. Dacă pui formarea consiliilor de conducere pe baza profesionalismului permiți și altui tip de bărbați să acceadă mai ușor”.

Susținătorii cotelor gender au printre argumente nu doar nevoia de a promova egalitatea între bărbați și femei. Ei fac trimitere la studii care arată că firmele cu mai multe femei la vârf sunt mai profitabile.

Prima țară europeană care a introdus cote a fost, în 2004, Norvegia, non-membră a Uniunii Europene. În Norvegia, o firmă poate fi desființată dacă femeile formează mai puțin de 40 la sută din componența consiliului de conducere. Exemplul norvegian a fost urmat de Belgia, Franța, Italia, Olanda și Spania, dar nu și de alte țări ale Uniunii Europene.

Comisia Europeană examinează propunerea unei asemenea legislații pentru întreaga Uniune. Un recent barometru de opinie arată că 75 la sută dintre europeni ar dori o lege pentru echilibrarea gender a conducerii companiilor.

Comisara europeană pentru drepturi fundamentale, Viviane Reding ar vrea ca femeile să dețină 30 la sută din funcții în consilii până în 2015 și 40 la sută până în 2020, față de nivelul de astăzi de mai puțin de 14 la sută. Reding spune că introducerea cotelor obligatorii este o cale sigură:

„Nu sunt încântată de cote, dar îmi place cum acționează sistemul cotelor”, a declarat comisara.

Criticii unei asemenea legi la scara întregii Uniuni Europene au argumentul că în țări ca Suedia și Finlanda companiile au mărit reprezentarea femeilor în funcții de conducere la peste 25 la sută și fără ajutorul cotelor obligatorii.

Deși vrea ca echilibrul să se îmbunătățească și mai mult, ministra suedeză pentru egalitate, Nyamko Sabuni a declarat Europei Libere că se opune ideii de cote impuse de la Bruxelles.

„Mulți dintre noi consideră că această chestiune este de competență națională. Trebuie să fim lăsați fiecare să găsim propriile soluții. Putem face schimb de experiență și învăța unii de la alții. Dar nu putem introduce o lege pentru toți când ne aflăm la etape foarte diferite”.

În loc de cote, Sabuni propune altceva: să fie promovate servicii mai accesibile de îngrijire a copiilor, așa ca femeile să aibă mai mult timp pentru carieră. Ideea se regăsește în spusele lui Pedro Oliveira de la BusinessEurope, o asociație care reprezintă companiile europene:

„Este adevărat că progresele nu sunt destul de rapide. Dar întreaga dezbatere nu se rezumă la îndeplinirea mecanică a unor cote. Este despre cum să oferim mai multe posibilități femeilor, prin politici pentru îngrijirea copiilor și altele, cum se creăm un mediu în care, treptat, femeile să aibă posibilitatea să facă parte din consiliile de conducere”.
  • 16x9 Image

    Alexandru Eftode

    Fac jurnalism din 1997, specializat la început în crimă, apoi în politică - o evoluție, ar spune unii, în firea lucrurilor... Am condus biroul din Chișinău al Europei Libere când R. Moldova apărea lumii ca prima țară post-comunistă unde la putere erau aleși democratic ... comuniștii. Din management, m-am întors în jurnalismul pur, apoi iar în management, dar nu m-am despărțit o zi de Europa Liberă. Conduc redacția pentru R. Moldova, incluzând biroul din Chișinău, într-o altă perioadă de zbucium post-sovietic. Și atunci, și acum integritatea jurnalistică este mai importantă ca oricând.

XS
SM
MD
LG