Linkuri accesibilitate

Femeile sunt o forţă în afacerile din Moldova (Adevărul)


Citând din interviurile acordate Europei Libere de către Preşedintele interimar, Marian Lupu, şi liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, portalul 24h.md scrie că în problema preşedintelui s-ar putea să fi apărut luminiţă la capătul tunelului. „Aliaţii ne promit un preşedinte pe patru ani: şansele sunt foarte mari”, titrează ştirea de pe site-ul respectiv. O altă ştire de pe acelaşi site se centrează pe declaraţia lui Marian Lupu în care acesta afirmă că alegerea şefului statului, în ziua de 16 martie, nu înseamnă şi reformatarea Alianţei de guvernare din Republica Moldova.

Comentatorul Denis Cenuşă scrie pe blogul său de pe Unimedia.md că nu înţelege despre ce trădare a vorbit ieri Mihai Ghimpu în parlament. “Dar ce trădare are în vedere el, atunci când acordul alianţei nu a fost respectat şi nici nu putea din cauza discrepanţelor şi conflictelor de interese naturale dintre PLDM şi PL sau PDM şi PLDM. Ce fel de trădare, când în cazul alegerii preşedintelui, democraţii nu vor mai putea obţine funcţia înaltă în stat, iar Lupu va rămâne veşnicul candidat la preşedinţia ţării. Inocularea mitului despre trădare vine, de fapt, să justifice handicapul de putere pe care liberalii l-au obţinut din start, ca urmare a rezultatelor alegerilor parlamentare, care i-au şi clasat pe locul trei ulterior în AIE-2. Chiar dacă Mihai Ghimpu a exploatat la maxim funcţia de preşedinte interimar al ţării, anume el se face vinovat pentru ponderea mică în AIE-2 după ultimul scrutiny,” crede Denis Cenuşă.

Istoricul Igor Caşu scrie în „Adevărul” că „în perioada sovietică, oficial, femeile erau egale în drepturi cu bărbaţii şi erau sărbătorite cu fast de 8 martie, în realitate însă erau discriminate tacit prin politica promovată de partidul comunist”. Istoricul crede că „dincolo de retorică, puterea comunistă a promovat o politică ce nu a dus la emanciparea femeii şi, mai mult, pentru o perioadă îndelungată, a subminat familia ca celulă a societăţii, încurajând „amorul liber şi fără obligaţii. /.../Femeile alcătuiau majoritatea în colective de muncă în domeniul educaţiei, mai ales în instituţiile preşcolare şi medii, în medicină, în comerţ, dar, de obicei, în calitate de angajate de rând, nu şi în posturi de conducere. Lucrau de multe ori la munci grele din punct de vedere fizic, fie în construcţie, fie la asfaltat drumuri. În zona rurală, ele efectuau, de regulă, cele mai grele munci agricole, precum prăşitul, îngrijirea viţei de vie, culesul strugurilor sau a frunzelor de dud pentru viermii de mătase. Cea mai nocivă pentru sănătate era munca pe plantaţiile de tutun. Regimul sovietic nu a putut rezolva nici problema remunerării egale a muncii femeilor, pentru acelaşi volum de lucru ele primind un salariu mai mic decât bărbaţii”, conchide dl Caşu.

Articolul semnat de Ion Preaşca din „Adevărul” se referă la femeile din afaceri. „Rezentantele sexului frumos au devenit în ultimii ani o forţă în afacerile din Moldova. Statistic vorbind, numărul de femei-manager este de trei ori mai mic decât cel al bărbaţilor, dar acestea se regăsesc în fruntea unor importanţi giganţi economici”, precizează autorul. Jurnalistul o citează pe Ana Popa, economist la Expert-Grup, care opinează că „în pofida multor exemple de succes, în Moldova, dar şi în regiune, se mai păstrează mentalitatea tradiţionalistă precum că rolul femeii este de a naşte şi creşte copii. Nu e vorba doar despre mentalitatea bărbaţilor, ci şi de cea a femeilor. Or, atunci când trebuie să aleagă cine lucrează şi cine rămâne acasă să îngrijească de copii, de regulă aceasta e femeia”. Sveatoslav Mihalache, expert financiar este de părere că „odată ce femeile dirijează cele mai mari bănci din ţară nu este deloc întâmplător - ele sunt mai perseverente şi mai sârguincioase decât bărbaţii. Nu ar fi deloc rău să avem şi la cârma statului o femeie”, mai adaugă expertul.

Portalul Dniester.ru scrie că Preşedintele Federaţiei Ruse l-a numit pe fostul preşedinte al Comisiei pentru politică externă din Duma de Stat, Constantin Cosaciov, în calitate de şef al Agenţiei Federale pentru problemele Comunităţii Statelor Independente, CSI, şi că această decizie este atent urmărită la Chişinău şi Tiraspol. Jurnaliştii scriu că în trecut, Cosaciov a atins tema „conflictului transnistrean” declarînd că este evident că R. Moldova şi-ar dori ca regiunea transnistreană să fie parte a teritoriului său, mai degrabă după principiile unui stat unitar decît ale unui stat federativ, dar nu crede că această construcţie este acceptabilă pentru regiune. Dl Cosaciov a mai declarat că Transnistria, ca stat independent, nu are perspective prea mari, iar o eventuală independenţă nu ar presupune şi o recunoaştere internaţională.
XS
SM
MD
LG