Linkuri accesibilitate

Lilia Carasciuc: „8 martie - o zi când noi dăm bărbaţilor posibilitatea să arate că sunt bărbaţi.”


În condiţiile societăţii moldoveneşti de acum, femeile care reuşesc dincolo de cadrul familiei şi fac faţă unor presiuni ieşite din comun sunt regula sau excepţia? Cum s-ar modifica societatea dacă şovinismul bărbătesc ar fi descurajat? Vom discuta în această dimineaţă cu dna Lilia Carasciuc, directorul organizaţiei Transparency International Moldova.

Europa Liberă: În primul rând vă mulţumim, dnă Carasciuc, că aţi sacrificat această dimineaţă pentru emisiunea noastră, mai ales că oficial este sărbătoare, este o zi liberă… De fapt, Dvs. personal cum percepeţi această zi de 8 martie: ca deosebită, ieşită din comun?

Lilia Carasciuc: Ca atare, 8 martie la început a avut un caracter de luptă a femeilor pentru drepturi. Pe urmă i s-a dat un caracter politic. Mai apoi – un caracter aşa simbolic. Personal, mă gândesc că dacă am avea şi noi ca americanii o zi a mamelor, eu aş prefera să avem o zi a mamelor. Dar aşa, eu cred că este o zi când noi dăm bărbaţilor posibilitatea să arate că sunt bărbaţi.

Europa Liberă: Este oricum o zi mai deosebită şi din acest motiv nu aş vrea să ne focalizăm exclusiv, în orice caz, pe sfera dvs. de activitate, ci să extindem un pic discuţia… De exemplu, am observat că în structurile societăţii civile care combat într-un fel sau altul diferite fenomene, metehne grave ale societăţii, adică unde este şi greu, şi destul de riscant cu opţiune în avanscenă sau în prima linie sunt doamnele. Asta cum s-ar explica – şi nu este vorba de doar un ritual de a întreba acum, de 8 martie…Sunt bărbaţii mai slabi să lupte cu corupţia, cu lipsa de transparenţă, cu mita, cu diverse alte practici proaste?…

Lilia Carasciuc

Lilia Carasciuc

Lilia Carasciuc: Posibil, bărbaţii găsesc plăcere mai mult în glorie, iar femeilor nu le pasă aceasta. Şi din cauza aceasta, că măcar cineva trebuie să facă şi lucrul acesta neplăcut. Dar vreau să vă spun că nu ţine doar de Transparency sau de organizaţiile societăţii civile. Eu aş spune că şi de mass-media tot ţine acest fapt. Transparency International deja pe parcursul la vreo 10 ani organizează un concurs al jurnaliştilor de investigaţie şi mai ales la început aceasta se simţea foarte bine: circa 80 de procente din jurnaliştii care scriau despre corupţie erau femei. Până în prezent deja situaţia puţin s-a mai îmbunătăţit, s-a mai echilibrat.

Europa Liberă: Eu confirm că în jurnalism într-adevăr bărbaţii sunt un fel de minoritate, mai leneşă şi mai puţin insistentă… „Femeia de azi este şi competentă, şi activă, şi puternică”… Cum percepeţi Dvs., de exemplu, toată retorica asta a oficialităţilor în special plină de complemente la adresa femeilor pe care o practică bărbaţii, şi mă refer la bărbaţii de stat, de exemplu, exclusiv aproape în această zi? Pe de o parte, iar pe de alta, de exemplu, ei seamănă mai mult cu nişte străjeri la frontiera unor teritorii în care femeile pur şi simplu ca şi cum nu sunt admise. Dacă ne uităm la posturile importante în stat sau în general la componenţa unor instituţii ale statului, nu prea vedem decât foarte rar câte o doamnă.

Lilia Carasciuc: Sigur că multe femei au şi ele această impresie. Şi eu am o experienţă foarte proaspătă - chiar două zile în urmă Banca Mondială a organizat o recepţie şi au participat şi bărbaţi, şi femei, şi de la societatea civilă, şi de la instituţiile statale. Şi bărbaţii au făcut o linie aşa, spate în spate, în faţa reprezentanţilor Băncii Mondiale, iar femeile stăteau în rândul doi şi nici nu puteau să vadă. Şi cei de la instituţiile statale au fost foarte politicoşi, s-au salutat şi după acea s-au întors cu spatele şi au făcut un zid. Şi eu mă gândesc că aceasta ţine şi de politică, şi de guvernare, şi ţine şi de mentalitatea noastră.

Europa Liberă: Şi de mentalitate, dar şi de 7 ani de acasă, probabil…

Lilia Carasciuc: Da, pentru că complimente se spun, dar viaţa arată ceva diferit…

Europa Liberă: Dvs. sunteţi doctor în economie, sunteţi un om care poate să vorbească de realizări în viaţă… Aţi scris zeci de publicaţii despre modelarea proceselor economice, politicile anticorupţie, dezvoltarea sectorului privat ş.a.m.d. Cum v-a reuşit, pentru că este o întrebare întotdeauna valabilă: cum îi reuşeşte unui om să atingă succese în viaţă în pofida unei atmosfere care parcă-parcă s-ar dovedi a fi mai degrabă descurajantă pentru asta? Aţi simţit o dificultate mai specială în această lume în care dictează bărbaţii, pentru cariera Dvs., pentru realizările Dvs., sau totuşi aţi fost norocoasa excepţie?

Lilia Carasciuc: Nu aşa de demult un american mi-a pus o întrebare foarte similară. El m-a întrebat: „Cum ai reuşit să creşti singură o fetiţă şi să-i dai studii în două universităţi americane, pentru că aceasta este foarte scump?” Eu mă gândesc că atunci când ieşti şi mamă, şi tată, aceasta îţi dă o putere adiţională, adică lupţi nu deja pur şi simplu pentru tine şi pentru binele tău, ci lupţi pentru copii tăi. Şi mie îmi pare, cândva chiar m-am uitat la statistică, la un bărbat care singur creşte un copil, revin circa 7 femei. Posibil nu este chiar ultima statistică, dar mie îmi pare că aceasta le face pe femei să fie mai băţoase, mai bărbătoase, să lupte ca pisica, nu pentru ea, ci pentru puii ei.

Europa Liberă: Am auzit aprecieri destule că în Republica Moldova corupţia, şi acesta este un domeniu care poate vă preocupă poate în primul rând în ultimul timp, este aprofundată şi generalizată. Credeţi că, şi aici nu aş vrea să pară drept o intenţie de acuzaţii la adresa tuturor bărbaţilor, dar credeţi că această stare de lucruri din societate s-ar putea explica inclusiv prin acest şovinism masculin pronunţat (ca să nu spunem săritor în ochi) şi generalizat ? Poate dacă ar fi doamne perseverente, cum se regăsesc în multe structuri ale societăţii civile, poate şi acest fenomen s-ar fi manifestat mai puţin agresiv decât în continuare? Înţeleg că vă pun o întrebare la care trebuie să răspundeţi „da” sau „nu”, dar oricum, din perspectiva unui om de ştiinţă, cum priviţi acest lucru?

Lilia Carasciuc: O să găsesc o modalitate, să nu spun nici una, nici alta. Eu ştiu o cercetare făcută de psihologi în Mexic. Precum cunoaşteţi, poliţiştii umblă în perechi. Şi acolo psihologii au descoperit că atunci când în această pereche este o femeie şi nu bărbat, cazurile de corupţie sunt mai mici. Adică bărbaţii într-un fel, posibil, se ruşinează faţă de femei ca să comită acte de corupţie. Sau posibil faptul că sunt două genuri diferite îi face mai rezistenţi la corupţie. Şi de aceea posibil aşa ne-a făcut Dumnezeu: să fie şi bărbaţi, şi femeie, ca să fie armonie şi atunci va fi armonie nu doar în gen, dar în toate.

Europa Liberă: Da, totuşi, din punctul de vedere al corupţiei, aşa cum este situaţia cu un fel de război nedeclarat într-un anumit fel la nivelul oficial administrativ, cum stau lucrurile în comparaţie cu alte ţări? Ştiu că aţi revenit recent dintr-o deplasare în care aţi luat cunoştinţă de metodele de combatere, din câte îmi dau seama, a corupţiei din societate în altă parte… Ne deosebim cu mult, sau se deosebeşte Republica Moldova cu mult de alte tărâmuri din acest punct de vedere?

Lilia Carasciuc: Dacă am compara Moldova cu Croaţia la capitolul prevenirea şi combaterea corupţiei, depinde de poziţie. De exemplu, ceea ce ţine de libertatea întrunirilor, transparenţa decizională, mie îmi pare că în Moldova este chiar mai bine. Ceea ce ţine de declararea veniturilor şi intereselor, batem pasul pe loc şi noi, şi Croaţia. Şi totuşi în Croaţia s-au făcut o mulţime de măsuri care ne-ar putea da şi nouă un exemplu de atitudine faţă de corupţie. De exemplu, în 2011 în Croaţia au fost pornite 911 dosare pe cazuri de corupţie, inclusiv corupţie la nivel foarte înalt. A fost adoptată legea privind confiscarea averii ilicite. Mă rog, este pe cale de implementare inversarea sarcinii probei, provenienţei proprietăţii pentru funcţionarii învinuiţi de corupţie, nu sunt probleme cu ridicarea imunităţii judecătorilor, nu este problemă cu suspendarea funcţiei funcţionarilor suspectaţi de corupţie, sunt programe anticorupţie pentru întreprinderile de stat, pe când noi la stadiul acesta suntem la zero. Aş spune că opoziţia acolo este foarte implicată în monitorizarea succeselor/insucceselor de prevenire şi combatere a corupţiei.

Europa Liberă: Dar de ce totuşi este posibil în Croaţia şi nu este posibil pe tărâmul nostru mioritic, unde toată lumea zice că este harnică şi...

Lilia Carasciuc: Eu nu aş spune că la noi nu este posibil. Posibil că noi trebuie să fim mai insistenţi. Şi eu mă tem că la noi este o maladie: noi iubim foarte mult să ne plângem şi nu iubim să facem lucruri concrete. Şi atunci când noi vom spune că, da, eu sunt european, ceea ce înseamnă că eu pot să fac aceasta, atunci vom avea succese.
XS
SM
MD
LG