Linkuri accesibilitate

Liderii grupurilor parlamentare despre cum a fost atins compromisul.


Parlamentul a decis astăzi data la care va încerca din nou să aleagă şeful statului şi să evite astfel anticipatele, fiind vorba despre vineri, 16 martie. Grupurile parlamentare participarea cărora este absolut necesară pentru a întruni numărul necesar de voturi pentru alegerea şefului statului au lăsat să se înţeleagă că au ajuns la un compromis şi asupra candidatului, dar nu i-au făcut public numele pentru a nu-l expune, cum spun liderii alianţei.

Că grupurile parlamentare au tras linia sub tratativele legate de alegerea preşedintelui a devenit clar încă din luările de cuvânt dinaintea votării datei alegerilor: „Suntem în situaţia şi în condiţia când întrunim şi voinţa politică, şi premisele necesare ca nu doar să începem procesul de alegere a preşedintelui, dar şi să-l ducem la bun sfârşit”, a spus şeful liberal-democraţilor din parlament, Valeriu Streleţ.

„Am participat la toate negocierile şi câte o dată îţi venea să strigi la cer. Dar mă bucur că în ultimul timp se găseşte compromis. După atâtea luni pare să ajungem la un final şi ne bucurăm”, l-a urmat liderul deputaţilor democraţi, Dumitru Diacov.

„Noi o să votăm data alegerilor şi sperăm că vom merge împreună la alegerea preşedintelui”, a spus socialistul Igor Dodon.

Şi doar liberalii au afişat o atitudine mai prudentă. „O să jubilăm atunci când va fi ales preşedintele”, a spus şeful fracţiunii PL, Ion Hadârcă.

Ulterior, după un vot unanim pentru organizarea în 16 martie a alegerilor, liderul liberalilor, Mihai Ghimpu, a explicat cum a devenit posibilă această unanimitate: „S-a întâmplat ce s-a întâmplat. Vom alege un preşedinte prin trădare. Dar vom vota pentru preşedinte.”

Nu încape îndoială că vorbind despre „trădare”, Mihai Ghimpu îi are în vedere pe democraţi. Luând de mai multe ori până acum partea acestora în ciondănelile cu liberal-democraţii lui Vlad Filat, liberalii au contat şi ei pe sprijin atunci când au crezut că criza politică se poate rezolva printr-un referendum. Ideea nu le-a fost însă susţinută. Soluţia rămasă era cooperarea cu grupul socialiştilor lui Igor Dodon pentru alegerea unui preşedinte în condiţiile actualei constituţii. Tocmai această cooperare a lăsat să se înţeleagă Mihai Ghimpu de mai multe ori că l-a supărat. Drept urmare, şi candidaţii identificaţi astfel, printre ei fosta vice-guvernatoare la Banca Naţională, acum angajată a FMI, Veronica Bacalu, au fost respinşi de către liberali. Acum, însă, gheaţa pare să se fi spart.

„Am ajuns la consens şi cred că aşa trebuie să fie – să discutăm, de hotărâm, să fim fermi pe poziţii şi să mergem înainte” , declară Mihai Ghimpu.

Iată însă cum răspunde Marian Lupu afirmaţiei lui Mihai Ghimpu cum că ar fi fost trădat: „Astea sunt discuţii romantice. Voi (jurnaliştii) căutaţi asemenea discuţii, dar lăsaţi-ne să finalizăm acest exerciţiu şi să prezentăm public cât de curând candidatul.”

Candidatul va fi anunţat, aşa cum sugerează liderii alianţei, lunea viitoare, răgazul fiind necesar pentru aşezarea lucrurilor. Sau ca să se evite o nouă situaţie penibilă în caz că cineva se răzgândeşte, aşa cum a sugerat liderul liberalilor, Mihai Ghimpu: „Sincer să fiu, parcă am hotărât, dar şi de data aceasta mi-i frică că mâine-poimâne cineva se trezeşte că, ştiţi, mai există nişte rezerve undeva”.

Anterior, presa a scris că în spatele neînţelegerilor din AIE legate de alegerea şefului statului ar sta de fapt o banală luptă pentru funcţii. Mihai Ghimpu a negat însă cu înverşunare că ar vrea să obţină ceva în schimbul fotoliului de speaker la care nu mai poate spera dacă preşedinte devine cineva din afara alianţei de guvernare.
XS
SM
MD
LG