Un articol din „Adevărul” găseşte irealiste planurile autorităţilor de a privatiza în acest an Moldtelecom, Banca de Economii, Air Moldova sau alte întreprinderi mari. Tudor Copaci, directorul general al Agenţiei Proprietăţii Publice de pe lângă Ministerul Economiei, este citat cu declaraţia că „întreprinderile mari se vând greu, chiar dacă investitorii se arată interesaţi de asemenea obiective”. Ar fi de vină este criza economică din regiune, care-i sperie pe oamenii de afaceri străini. Experţii, la rândul lor, cred că de vină sunt autorităţile: „activele scoase la licitaţii de către stat nu sunt atractive pentru investitori străini. Este vorba despre pachete de acţiuni în companii neprofitabile şi cu echipament învechit”, afirmă economistul Alexandru Muravschi, ex-ministrul Economiei.
Virginia Dumitraş face în aceeaşi publicaţie o listă a problemelor politice şi economice pe care ar trebui să le soluţionăm înainte de a putea semna Acordul de Asociere cu UE. Sunt enumerate conflictul transnistrean, nealegerea şefului statului, amânarea adoptării Legii Antidiscriminare, corupţia sau implementarea anevoioasă a reformei judiciare.
„Economist” scrie că „programul „Prima Casă” întârzie, iar blocul de pe strada Ghioceilor, construit în cadrul programului, a devenit mai puțin atractiv după ce Primăria a extins lista cu oferte, iar beneficiarii pot să aleagă apartamente în alte blocuri şi la mansardă”. Jurnalistul precizează că „în total, la prețurile de sector au fost depuse şi aprobate de către Comisiile de Analiză 1300 de dosare care au întrunit condiţiile programului”. În articol se mai arată că „potrivit reprezentanţilor unei bănci din Chişinău, dacă salariaţii din municipiu nu ar primi bani în plic, numărul beneficiarilor programului „Prima casă” ar fi mai mare, deoarece creditul se acordă doar în cazul în care persoana poate demonstra venitul pe care îl are”.
„Victimele torturii sunt nevoite să caute dreptatea la CEDO” – este titlul articolului semnat de Olga Ciobanu în paginile publicaţiei „Panorama”. Instanţele naţionale foarte rar emit decizii pentru despăgubirea persoanelor care au fost supuse torturii sau relelor tratamente şi atunci când o fac, suma nu depăşeşte 3-5 mii de lei (aprox. 400 $). Ziarista mai scrie că până la începutul anului 2011, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a obligat Republica Moldova să achite despăgubiri morale sau materiale, cât şi cheltuieli de judecată în sumă de 526 mii de euro, în dosare ce se referă la aplicarea torturii sau a tratamentelor inumane de către colaboratorii de poliţie.
„Cealaltă Rusie a lui Putin sau R. Moldova şi «alternativa» rusă” este titlul editorialului semnat de Constantin Tănase în „Timpul” . Făcând trimitere la emisiunea „Scrisorile dumneavoastră” a cunoscutul jurnalist Anatoli Streleanîi de la „Radio Svoboda”, dl Tănase scrie că „emisiunea sa ne dezvăluie o altă Rusie, nu cea pe care ne-o arată televiziunile controlate de regimul lui Putin. Astfel, în afară de Rusia milionarilor şi a miliardarilor, a luxului patologic, a vedetelor îmbrăcate în aur ş.a.m.d., mai există o Rusie, cea adevărată, numită „glubinka” (fundătură).Vectorul Est, „alternativa” rusă pe care ne-o propun comuniştii, înseamnă, în definitiv, transformarea R. Moldova într-o „glubinkă” rusească, adică un spaţiu al sărăciei, inculturii şi beţiei…”, atrage atenţia Constantin Tănase.
