Linkuri accesibilitate

Alegerea preşedintelui nu va duce la rezolvarea multiplelor probleme


Moldova -- Top 50 politicians of Moldova, October 2011, by Politicon Think Tank

Moldova -- Top 50 politicians of Moldova, October 2011, by Politicon Think Tank

Anatol Țăranu pe marginea topului „Politicon” al celor mai influenți oameni politici ai lunii.


Institutului de Analiză şi Consultanţă Politică „Politicon” a publicat un TOP 50: cei mai influenţi politicieni ai lunii februarie 2012. Obişnuiţii actori de pe scena politică rămân în fond pe aceleaşi trepte ale puterii de influenţă, doar că dansul politic îi obligă ori să coboare ori să urce puţin. Vom discuta azi, între altele, despre motivele care îi împing pe unii politicieni spre vârful unor clasamente sau spre poalele acestuia cu analistul politic Anatol Ţăranu, directorul Institutului de Analiză şi Consultanţă Politică „Politicon” din Chişinău.

Europa Liberă: Republica Moldova, dle Ţăranu, are politicienii pe care-i merită. Un top ca cel făcut de Institutul de Analiză şi Consultanţă Politică „Politicon”, un TOP 50 cei mai influenţi politicieni ai lunii februarie 2012, reflectă, de fapt aprecierile unor experţi. Ca să punem punctul pe „I” din capul locului, la ce folosesc, cum şi cui aceste clasamente de obicei? Politicienilor în primul rând sau să spunem opiniei publice, care nu prea agreează în ultimul timp clasa politică?

Anatol Ţăranu:
„În primul rând, acest clasament, acest top este necesar ca o măsurătoare a spaţiului politic al Republicii Moldova, a vieţii politice, ceea ce ne permite să ne orientăm mai bine în politicul moldovenesc şi, repet, acest rezultat este necesar pentru oamenii care sunt preocupaţi la nivel profesionist de ceea ce se numeşte politicul moldovenesc.

Dar, desigur, că rezultatele topului au un impact inclusiv asupra politicienilor, asupra clasei politice, dar şi asupra opiniei publice. Topul este realizat de experţii „Politicon”- ului. De data aceasta, la realizarea acestui top a participat un număr record de experţi – 32, ceea ce înseamnă că fiecare politician potenţial, teoretic, putea să acumuleze 320 de puncte.

Iată că topul realizat în această lună de fapt fixează nişte mutări deloc esenţiale în interiorul topului şi în primul rând aceasta se referă al poziţia foarte solidă pe care o ocupă în top primul-ministru al Republicii Moldova, domnul Vladimir Filat, care deja mai multe luni la rând ocupă poziţia întâi în top.”

Europa Liberă: Dar în general, dle Ţăranu, care sunt totuşi motivele din punctul dv. de vedere care împing pe unii politicieni spre vârful unor clasament sau spre poalele acestuia, sau îi face să danseze un pas înainte, doi înapoi pe scara aceasta a aprecierilor?

Anatol Ţăranu:
„Încă o dată vreau să atrag atenţia că topul nu reprezintă un sondaj sociologic, el este realizat cu totul după alte criterii. E vorba despre părerea, nota de expertiză, pe care o pun experţii, deci oamenii care înţeleg ce înseamnă politicul, care sunt cotidian preocupaţi de măsurarea şi examinarea acestui spaţiu.

În acest sens, topul reprezintă mai degrabă o înţelegere a lucrurilor expusă de oamenii care nemijlocit sunt legaţi de politică şi într-un fel anticipează acele schimbări care ar putea să se producă în opinia publică. Dacă doriţi aş spune în felul următor: rezultatele topului sunt nimic altceva decât o reacţie a detaşamentului de frunte al societăţii care în fiecare zi este preocupat de politică, sau mai bine zis examinează politica din punctul de vedere al cunoştinţelor sale.”

Europa Liberă: Premierul Vlad Filat, preşedintele interimar Marian Lupu şi primarul general al capitalei Dorin Chirtoacă sunt corespunzător aurului, argintul şi bronzul acestui top al institutului Dvs. pentru februarie. Mulţi ar spune că este surprinzător pentru că aceste trei personalităţi reprezintă Alianţa pentru Integrare Europeană care prin prestaţia din ultima vreme mai degrabă trezeşte antipatia populaţiei decât simpatia şi dorinţa de a–i lăuda sau a-i pună în top. Prin ce se explică, credeţi, această diferenţă între percepţia experţilor şi cea a unui eventual sondaj de opinia al cărui rezultat ar putea fi previzibil?

Anatol Ţăranu:
„Topul este realizat după anumite criterii. Unul dintre criterii este vizibilitatea politicianului în viaţa politică a Republicii Moldova, perspectivele lui politice, intensitatea apariţiei în spaţiul mediatic şi aşa mai departe. Anume din aceste criterii reies experţii atunci când realizează notele pentru fiecare politician. În acest sens, nimic ieşit din comun. Anume aceşti politicieni sunt cel mai mult mediatizaţi, anume aceşti politicieni sunt acei care nemijlocit influenţează viaţa politică în Republica Moldova. Aici e vorba mai degrabă nu despre o percepţie pozitivă sau negativă a politicianului, dar de activismul lui politic, de locul pe care îl ocupă în viaţa politică, cum influenţează el procesul politic din Republica Moldova. În acest sens, topul este înregistrat anume după aceste criterii.”

Europa Liberă: Există şi aspecte oarecum paradoxale. Veronica Bacalu, intrată într-un top pe poziţia a 12-a dacă nu mă înşel. Fără a se fi manifesta cumva, inclusiv pentru experţii care au făcut aprecieri pentru acest top… Cum este posibil în general să se plaseze pe un loc destul de avansat? Doar prin simplu fapt că este pomenită foarte frecvent şi e numele care se aude foarte des la televiziuni şi radio?

Anatol Ţăranu:
„Da, aşa este. Acesta este unul din criterii după care experţii apreciază politicianul şi în acest sens doamna Bacalu a avut o poziţie foarte bună în ceea ce priveşte menţiunea în spaţiul mediatic al Republicii Moldova. Nu fiecare politician de top se bucura de o asemenea atenţie. Acest lucru imediat a fost fixat de experţi. Eu sunt ferm convins că dacă epopeea ei prezidenţială nu va avea continuitate, ea va dispare din top. Şi iarăşi vă atrag atenţia că experţii se conduc în aprecierile lor de acele criterii care le-au fost propuse, iar apariţia în spaţiul mediatic este unul din aceste criterii.”

Europa Liberă: Cum se explică căderea pe trepte a unor politicieni – a ministrului de externe, de exemplu, tot prin această prezenţă mai modestă în spaţiul public?

Anatol Ţăranu:
„Da, inclusiv. În ultima lună domnul Leancă a avut o avut o prezenţă mult mai modestă în spaţiul mediatic al Republicii Moldova, unu la mână, el a participat la mai puţine evenimente politice de top, ceea ce a distras atenţia experţilor de la persoana sa şi ca rezultat el a coborât puţin în top. Dar trebuie să vă atrag atenţia că el continuă să se menţină în top 10, ceea ce vorbeşte despre faptul că domnul Leancă este un politician foarte înalt apreciat de experţi şi eu cred că acest lucru va continua şi mai departe datorită faptului că politica externă a Republicii Moldova este poate unicul domeniul unde înregistrăm rezultate notabile şi desigur că şeful cancelariei de externe a Republicii Moldova întotdeauna în acest sens va fi apreciat de experţi.”

Europa Liberă: Unul dintre cei mari spunea că „Politicienii, asemeni scutecelor, trebuie sa fie schimbaţi în mod regulat , din aceleaşi motive”… Rămânân iarăşi în cadrul politicului moldovenesc, care mai este acum, din punctul dv. de vedere, situaţia în legătură cu posibilităţile de depăşire a crizei politice, legate evident în primul rând, pentru că asta este percepţia cea mai acută, de alegerea unui eventual şef al statului?

Anatol Ţăranu:
„Această apreciere plastică este puţin onorabilă pentru politicieni şi eu cred că mulţi dintre ei fără plăcere au recepţionat-o. Dar în esenţă aveţi dreptate: anume aceasta este percepţia în anumite segmente ale societăţii a rolului pe care politicienii trebuie să-l joace.

Cât priveşte posibilele soluţii pentru situaţia politică în care astăzi ne găsim, procesul depindem de coeziunea de care vor da dovadă acei politicieni care reprezintă astăzi detaşamentul de lideri ai AIE, în ce măsură ei vor fi capabili să-şi mobilizeze oştile, în ce măsură vor fi capabili să dea dovadă de clarviziune politică şi necesitatea de a depăşi această criză cât mai repede. Mie mi se pare că ei astăzi s-au apropiat deja de acest punct după care deja reîntoarcerea înapoi este imposibilă. Ei pot să înainteze num ai înainte, iar înainte îi aşteaptă fie alegerea preşedintelui, fie alegeri anticipate.”

Europa Liberă: Dar, totuşi, pentru că lumea se aşteaptă cu febrilitate la alegerea unui şef de stat şi percepe alegerea unui preşedinte ca un fel de deznodământ care va ferici mai multă lume, ce garanţii există că odată cu apariţia unui a patrulea sau al cincilea actor pe piaţa politică din Chişinău, situaţia politică nu se înrăutăţi şi mai mult? Pentru că ştiţi cum se spune: Mircea Snegur ar putea fi singurul preşedinte moldovean care nu a învinovăţit preşedinţia anterioară pentru problemele ei, pentru că de fapt a fost primul preşedinte?
Anatol Ţăranu:

Anatol Ţăranu:
„Din păcate aceste aşteptări sunt categoric exagerate. Alegerea preşedintelui nu va duce, din păcate, la rezolvarea multiplelor probleme din Republica Moldova. Iar faptul că astăzi percepţia publică este totalmente plasată în zonă: alegem preşedintele şi rezolvăm majoritatea problemelor sau cel puţin cele mai stringente. Din acest punct de vedere va exista un val de dezamăgire după alegerea preşedintelui şi politicienii ar trebui să fie pregătiţi pentru o asemenea percepţie în opinia publică.

În acelaşi timp, alegerea preşedintelui totuşi va deschide anumite culoare pentru obţinerea anumitor soluţii în ceea ce priveşte problemele care macină Republica Moldova. Să vedem cum se vor descurca politicienii. Este evident că alegerea preşedintelui va da posibilitatea ca politicienii să aibă o perspectivă mult mai clară decât până acum, un mandat de doi ani şi jumătate aproape şi aceasta ar însemna că ei pot cu o mare siguranţă să se angajeze în munca privind reformarea economiei, sferei sociale ş.a.m.d.

Nu ştiu dacă politicienii vor fi capabili să dea dovadă de acele calităţi despre care am vorbit mai sus, dar este evident că dacă preşedintele va fi ales, posibilităţile pentru această demonstrare vor fi mai mari decât până acum.”

Europa Liberă: Dle Ţăranu , Vă mulţumim.
XS
SM
MD
LG