Linkuri accesibilitate

Istoria tendinței de asimililare a etnicilor români în Basarabia (I. Cașu/Adevărul)


Revenirea lui Putin ca președinte nu va modifica fundamental politica Rusiei (Jurnal de Chișinău).


Editorialistul Petru Bogatu, referindu-se la rezultatele alegerilor prezidenţiale din Federaţia Rusă, scrie în „Jurnal de Chişinău” că „deşi presa internaţională se agită tare, încercând să anticipeze cum va arăta Rusia sub cel de-al treilea mandat al lui Vladimir Putin, lucrurile sunt mai clare decât le-ar părea viitorologilor de meserie. Nu e nimic de ghicit în fond. Rusia, cel puţin un timp, va rămâne aceeaşi. Pentru că învingătorul alegerilor de la 4 martie 2012 nu a plecat niciodată din fruntea ţării.” Editorialistul crede că „Putin nu poate asigura în următorii şase ani nici stabilitate, nici deschidere spre Vest, nici descentralizare economică. Orice tentativă de desfacere a şurubului astăzi temeinic strâns va fi mortală pentru verticala puterii sale. Dar şi pentru Rusia în întregime care nu ar putea să treacă proba democraţiei fără pierderea de teritorii în Caucazul de Nord sau în Extremul Orient. [...] El va întări atât cât va putea regimul său autocratic, creând în jurul Rusiei o imensă centură de siguranţă. Numită Uniunea Eurasiatică, aceasta va constitui, de altfel, realul pericol pentru Republica Moldova” constată editorialistul Petru Bogatu.

Serghei Manastîrlî scrie în paginile „Moldavskie Vedomosti” despre evoluţiile scandalului privind acordarea ilegală de paşapoarte române unor cetăţeni moldoveni. „În centrul evenimentelor sunt funcţionarii Serviciului pentru Evidenţa persoanelor din Bucureşti, şeful lor care a murit pe neaşteptate şi sute de moldoveni care au încercat să „ocolească” birocraţia română prin intermediul banilor”, scrie autorul.

Cu referire la datele oferite de anchetatori, Serghei Manastîrlî menţionează că moldovenii interesaţi în redobândirea cetăţeniei române ofereau intermediarilor între 50 şi 250 de euro, obţinând în schimb reducerea termenului de acordare a cetăţeniei române de la opt luni la o lună sau chiar la zece zile. Jurnalistul îl citează pe analistul politic Veaceslav Berbeca, care crede că europenii ar putea face uz de această anchetă pentru a tărăgăna aderarea României la zona Schenghen. Expertul pune la îndoială că scandalul ar putea influenţa procedura de redobândire a cetăţeniei române.

În „Timpul” editorialistul Constantin Tănase atrage atenţia politicienilor din R. Moldova asupra „lecţiei sârbeşti”- când România a blocat acordarea statutului de ţară candidată Serbiei, din motiv că românilor din această ţară li se refuză identitatea românească, slujbele religioase în limba română şi, la fel ca în Transnistria, li se impune un alfabet „vlah”, cu litere chirilice, precum şi o limbă „vlahă”. Prin acest exemplu, dl Tănase aminteşte politicienilor de la Chişinău, în primul rând că „extinderea UE nu s-a oprit” şi că „nu se poate ca politicienii antiromâni să se pretindă în acelaşi timp proeuropeni”. Editorialistul se întreabă: „cum ar accepta oare România aderarea la UE a unei R. Moldova cu românofobul Igor Dodon în guvern? [...] România a dovedit la Bruxelles că este gata oricând să blocheze un stat, dacă consideră că acesta atentează la identitatea românească. Ocolirea României în drumul spre Bruxelles, strategie care s-a încercat sub Voronin şi se mai încearcă şi astăzi, nu funcţionează, din moment ce în UE deciziile se iau în unanimitate, iar România a dovedit marţea trecută la Bruxelles că poate ignora poziţiile unor mari puteri ca Franţa sau Germania, dacă socoteşte că astfel îşi protejează interesele” constată dl Tănase.

Igor Caşu scrie în „Adevărul” că „în Basarabia în perioada sovietică, tendinţa de asimilare a etnicilor români era una îngrijorătoare, în ciuda faptului că potrivit Constituţiei, RSSM (Republica Sovietică Socialistă Moldovenească) era un stat „naţional al poporului moldovenesc“. Fraza era una formală, întrucât URSS funcţiona mai degrabă ca un imperiu al ruşilor, decât ca o federaţie de republici naţionale, aşa cum pretindea punctul de vedere oficial sovietic. Ruşii aveau dreptul la şcoală naţională în orice republică ar fi locuit, în timp ce celelalte naţionalităţi, indiferent de ponderea lor, ucraineni sau moldoveni, letoni sau georgieni, nu aveau dreptul la educaţie în limba lor naţională decât pe teritoriul republicii lor. […] Deşi alcătuiau aproape 65% din populaţie, ponderea elevilor cu predare în limba română era de doar 50%, tendinţa accentuându-se în anii 1970-1980. Situaţia din instituţiile superioare de învăţământ din RSS Moldovenească era şi mai defavorabilă. Numai a treia parte din obiecte erau predate în limba română, restul – în rusă”, se mai precizează în „Adevărul”.
XS
SM
MD
LG