Linkuri accesibilitate

Antioccidentalismul este ceea ce-l caracterizează cu adevărat pe Putin


Edward Lukas la o conferință la Praga în amintirea Annei Politkovskaia, în 2007

Edward Lukas la o conferință la Praga în amintirea Annei Politkovskaia, în 2007

Un interviu cu politologul britanic Edward Lukas (The Economist).


Politologul și jurnalistul britanic Edward Lucas, responsabil cu afacerile politice în Europa Centrală și de Est la revista Economist, crede că Vladimir Putin a câștigat la 4 martie numai o bătălie, nu războiul. Într-un interviu cu corespondentul Europei Libere, Brian Whitmore, Lucas mai spune că opoziția rusă este prea slabă pentru o schimbare de regim. Dar și Putin ar avea o poziție șubredă. Reprezentant al unor clanuri financiare și economice, nu actor independent, Putin nu ar mai fi o investiție sigură, ci un factor de risc pentru cei pe care-i reprezintă, mai crede Lukas. Interviul vă este prezentat în rezumat de Alexandru Eftode:

Edward Lucas este și autorul cărții „Noul Război Rece” în care descria în 2008 mecanismele politice din Rusia și mentalitatea elitei conducătoare din jurul lui Putin. În interviul cu Europa Liberă, Lukas spune că opoziția rusă este prea slabă ca să preia puterea, dar nici autoritățile nu sunt suficient de puternice pentru a reduce opoziția la tăcere. Protestele vor continua, dar va fi un război îndelungat, cu rezultate incerte.

„Chiar dacă n-ar fi avut loc nici o încălcare în ziua alegerilor, oamenii tot s-ar simți înșelați și sătui de regim. Nu sunt cu adevărat alegeri acelea în care Putin hotărăște dacă va candida el sau Medvedev, iar odată ce ia decizia, rezultatul este și el decis, când legile electorale sunt înăsprite ca înregistrarea candidaților opoziției să devină dificilă, când felul cum funcționează presa împiedică răspândirea mesajelor opoziției. Alegerile au fost incorecte în sens larg și aștept continuarea protestelor”, spune Lukas.

Nu vor fi proteste care să crească rapid în intensitate și să ducă la schimbarea de regim ca în 1989 în Cehoslovacia. Situația se află în impas. În trecut și în alte țări, ca Polonia sau Ungaria comuniste, impasul a fost rezolvat prin negocieri între opoziție și putere. Pentru Rusia de astăzi, Lukas are alte previziuni.

„La ce șmecherie vor recurge autoritățile ca să depășească impasul – aceasta este o întrebare majoră, spune Lukas. El crede că Putin ar avea două opțiuni. O ieșire ar fi să coopereze cu opoziția și să ofere o funcție guvernamentală unui politician liberal cunoscut. Altă cale este să încerce să discrediteze opoziția prin tot felul de provocări mediatice, să o acuze de legături cu teroriștii ceceni, CIA-ul sau alte servicii de spionaj occidentale”.

Negocierile pentru formarea noului guvern vor arăta, după Lukas ce cale va fi aleasă și câtă putere are cea mai proeminentă figură politică rusă: „Adevărata luptă se va da în spatele cortinei. Oamenilor din jurul și din spatele lui Putin nu le va fi pe plac o înțelegere cu opoziția. Ei au creat din regim o mașină de făcut bani care le aduce zeci de miliarde de dolari din taxe informale pentru exploatarea resurselor naturale ale Rusiei și, desigur, n-ar dori ca sistemul să se blocheze. Putin, odinioară o investiție sigură, devine odată cu pierderea popularității, un factor de risc”.

În acest context, Lukas crede că reformele pentru modernizarea Rusiei promise de Putin vor rămâne o promisiune deșartă:
„Fundamental este faptul că orice reforme adevărate vor trebui să presupună întărirea statului de drept și presei libere. Iar având un stat de drept și o presă liberă te pomenești cu întrebări foarte dificile despre cum au devenit Putin și asociații lui atât de bogați. Iar odată ce deschizi sistemul politic unor asemenea întrebări, oamenii le vor pune și vor cere răspunsuri”.

Occidentul, după părerea lui Lukas, trebuie să se întrebe dacă anti-occidentalismul transpărut în declarațiile lui Putin din ultimele zile de campanie a fost numai o mișcare tactică pentru a-și înviora alegătorii, sau dacă Putin și-a arătat adevărata față.

„În ceea ce-l privește, Lukas crede că antioccidentalismul este ceea ce-l caracterizează cu adevărat pe Putin. Și-a deghizat poziția cu ajutorul celor patru ani de președinție a lui Dmitri Medvedev când a obținut resetarea relației cu Occidentul. Dar cred că modul de gândire al lui Putin este profund antioccidental. El transpare atunci când Putin este sub presiune și cred că vom vedea tot mai multe astfel de episoade”, spune jurnalistul și politologul britanic, Edward Lucas, bun cunoscător al sistemului politic rus.

Despre soarta lui Dmitri Medvedev, Lukas crede că fie nu va deveni prim-ministru deloc iar rocada cu Vladimir Putin în sens invers față de acum patru ani nu se va produce, fie va fi prim-ministru numai pentru o perioadă scurtă.
XS
SM
MD
LG