Linkuri accesibilitate

Federaţia Rusă este un actor internaţional și furnizor foarte important de resurse energetice


Deputatul Igor Corman despre consecințele realegerii ca președinte a lui Vladimir Putin.


Scrutinul presidential de duminică i-a adus lui Vladimir Putin al treilea mandat la Kremlin. Vladimir Putin, conduce guvernul de la Moscova din 2008, anul în care a părăsit presedintia pentru că nu putea candida la un al treilea mandat consecutiv de sef al statului. Seful Comisiei parlamentare pentru politica externa, deputatul democrat Igor Corman ne va spune ce semnale da rezultatul acestor alegeri din Federația Rusă.

Europa Liberă: Să vă întreb şi pe Dumneavoastră, ce ar însemna că Vladimir Putin mai rămâne încă şase ani la putere în Federaţia Rusă? Ce semnale dau rezultatele acestor alegeri prezidenţiale din Rusia?

Igor Corman:
„În primul rând cred că rezultatele acestor alegeri nu reprezintă o surpriză pentru nimeni. Mai degrabă o surpriză ar fi fost dacă era alt fel.
Deci noul preşedinte este vechiul preşedinte, Vladimir Putin. Cred că aici mai multe păreri nu pot să existe.

Dar pe de altă parte sigur că din toţi candidaţii care au participat la aceste alegeri, cu siguranţă că Vladimir Putin a fost cel mai puternic. El rămâne să fie o figură politică populară în Federaţia Rusă. Şi de numele lui sunt legate multe speranţe în privinţa dezvoltării interne a Federaţiei Ruse şi acum rămâne să vadă ca în acest nou mandat Vladimir Putin va fi la măsura aşteptărilor cetăţenilor Federaţiei Ruse.”

Europa Liberă: Ce viitor are democraţia în Rusia?

Igor Corman:
„Este o întrebare foarte bună fiindcă mai mulţi operează cu termeni de democraţie condusă, dirijată.”

Europa Liberă: Mimată.

Igor Corman:
„Da. Şi aşa termeni sunt folosiţi. Deci ultimele evoluţii, care au loc în Federaţia Rusă, mai ales după alegerile din decembrie în Duma de stat, arată că există şi alte opinii, şi alte forţe politice încep să se învioreze. Întrebarea este dacă această înviorare a fost pe fondul alegerilor în Duma de stat, acum a alegerilor preşedintelui, sau este un proces care va continua şi în viitor, va căpăta amploare. Numai alegătorul poate să dea răspuns la astfel de întrebări.”

Europa Liberă: Domnule Corman, admiteţi că ar putea să se schimbe politica externă a Moscovei faţă de ţările, de exemplu, din spaţiul CSI?

Igor Corman:
„Da, şi aceasta este o întrebare bună, pe care o punem şi noi aici, în Republica Moldova, dar ea apare şi în spaţii geografice mult mai întinse. Fiindcă Federaţia Rusă este un actor internaţional foarte important, este un furnizor foarte important de resurse energetice. Şi întrebarea este care vor fi evoluţiile şi în contextul politicii externe a Federaţiei Ruse.

Şi aici cred că de fapt, ţinând cont de aceste evoluţii care au început în Federaţia Rusă, mă refer la aceste acţiuni de protest, la aceste voci critice la adresa lui Vladimir Putin, cred că în continuare sunt posibile două scenarii.

Primul scenariu ar fi ca Vladimir Putin să încerce să-şi întărească puterea, să-şi îmbunătăţească imaginea prin acţiuni aşa mai dure în plan extern. Asta ar duce, cred, şi la înrăutăţirea relaţiilor cu Occidentul, cu Uniunea Europeană.

Şi al doilea scenariu ar fi ca Vladimir Putin să încerce într-adevăr să pornească nişte reforme pe interior să modernizeze ţara şi atunci cu siguranţă el înţelege că are nevoie de sprijinul Occidentului, tehnologizările din Occident, Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Dar, a propos, Rusia poate fi europenizată?

Igor Corman:
„Rusia geografic se află nu numai în Europa. Rusia este un caz cu totul aparte. Şi de fapt şi oficialii ruşi vorbesc despre faptul că ei sunt interesaţi în implementarea standardelor europene în diferite domenii. Şi pe această bază de fapt se clădesc acum şi relaţiile dintre Federaţia Rusă şi Uniunea Europeană. Dar să vorbim despre o dorinţă în viitorul nu ştiu care îndepărtat despre aderarea Rusiei la Uniunea Europeană, cred că despre aceasta nu se poartă discuţii nicăieri, nici la Moscova, nici în Uniunea Europeană. Se exclude acest lucru.”

Europa Liberă: Ne amintim despre o declaraţie, pe care o făcea Vladimir Putin, spunând că destrămarea URSS a fost cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului trecut. Până la urmă s-ar putea ca el să vrea această Uniune euro-asiatică, uniune economică? S-ar putea ca toată energia lui să fie îndreptată spre realizarea acestui proiect?

Igor Corman:
„Da, această idee a fost enunţată, ea este deja în proces de formare, să spunem aşa, se face decorul acestei idei, se creează acest grup de lucru la nivel înalt între ţările care îşi doresc această Uniune euro-asiatică. În ce măsură poate fi realizată această idee iarăşi există un semn de întrebare. Pentru că iniţial s-a încercat modernizarea CSI-ului şi mult succes aici nu am prea realizat. Este totuşi o uniune destul de birocratizată şi cu rezultate mai puţin importante.

Acum se încearcă să se meargă pe o altă cale şi asta ne aminteşte de fapt despre Uniunea Europeană. Se încearcă edificarea unei astfel de uniuni pe dimensiunea estică, unde desigur rolul de bază, prima vioară este Federaţia Rusă. În ce măsură această idee va prinde? Cred că depinde de ţările care-şi doresc participarea la o astfel de uniune şi aici desigur că la bază stau şi interesele pragmatice, economice, comerciale, energetice. Eu nu exclud că în spaţiul respectiv, în ţările care au început deja această cooperare să ajungă la această reuniune, dar în ce măsură iarăşi rămâne de văzut.”

Europa Liberă: De ce v-am întrebat? Pentru că am auzit voci, care spun că ţările din fosta Uniunea Sovietică ar putea fi şantajate şi „rugate” într-un fel cu forţa să intre în această Uniune euro-asiatică.

Igor Corman:
„Aici şi este marea deosebire între ceea ce este Uniunea Europeană şi ceea ce se doreşte a fi uniunea euro-asiatică. Fiindcă una este când ţările benevol, în baza unor valori îşi doresc să facă parte dintr-o familie, dintr-o uniune, şi cu totul altceva este când prin şantaj, aşa cum aţi spus, prin acţiuni de forţă se încearcă crearea unei astfel de familii.

Uniunea Sovietică a fost un caz când prin forţă s-a creat, a durat ea cât a durat, dar vedeţi că a avut un sfârşit tragic. Nu ştiu în ce măsură Uniunea euro-asiatică poate fi creată prin aceleaşi metode. Eu cred că această Uniune va putea să aibă viitor numai în cazul în care într-adevăr, aşa cum spuneam, la bază vor fi puse interesele pragmatice a tuturor statelor care îşi doresc participare şi desigur depinde foarte mult de felul în care va proceda Federaţia Rusă, fiindcă un frate mai mare până la urmă oricum deranjează.”

Europa Liberă: În ceea ce priveşte viitorul relaţiilor dintre Moldova şi Rusia, cum credeţi că se vor clădi aceste relaţii? Sau vor rămâne aşa cum au fost şi până acum?

Igor Corman:
„Am spus iniţial că văd două scenarii posibile de evoluţie. Şi eu sper foarte mult, adică nu sper, noi ne-am dori aici, la Chişinău, ca să se meargă pe scenariul al doilea. Am în vedere modernizarea Rusiei în cazul unor relaţii bune dintre Federaţia Rusă şi Uniunea Europeană.

Dar, în orice caz, indiferent ce evoluţii vor avea loc în Rusia, desigur că Republica Moldova este interesată să aibă relaţii bune. Şi aici sigur că este vorba şi de interesul nostru comercial-economic, avem nevoie de piaţa rusească pentru mărfurile moldoveneşti. Orice nu s-ar spune, şi câte discuţii nu s-ar purta la subiectul surselor alternative, dar gazul rusesc pentru mulţi ani înainte este acel de care avem şi noi nevoie şi noi aici, în Republica Moldova. Ca să nu mai vorbesc de dosarul transnistrean, unde Federaţia Rusă bineînţeles iarăşi joacă un rol important.”

Europa Liberă: A propos, Evgheni Şevciuc, liderul de la Tiraspol, care nu a ascuns că este cetăţean rus şi şi-a ales ieri preşedintele, el spunea că viitorul Transnistriei depinde în mare parte de soarta Rusiei. Ce ar avea de spus Chişinăul?

Igor Corman:
„Chişinăul are de muncit şi această soluţie pentru conflictul transnistrean este evident că nu o putem aştepta în perspectivă pe termen scurt. Marea problemă este că partea dreaptă a Nistrului încă nu a devenit atractivă pentru partea stângă a Nistrului ca să curmăm aceste aşteptări doar pe dimensiunea estică, doar din partea Federaţiei Ruse. Fiindcă Federaţia Rusă la moment este principalul susţinător al Transnistriei din toate punctele de vedere, inclusiv şi din punct de vedere financiar. Or, Republica Moldova încă nu-şi poate permite acest lucru şi abia suntem la început în a identifica prin aceste măsuri de consolidare a încrederii prin diferite mecanisme, care ar duce la intensificarea relaţiilor dintre ambele maluri.

Este important ca să atragem Transnistria şi prin proiecte europene, deja a început acest lucru. Şi dacă vom merge cu paşi mai rapizi atunci s-ar putea să se schimbe optica la Tiraspol. Aici este o concurenţă – ce este mai bine pentru populaţia din stânga Nistrului şi sigur liderii de la Tiraspol oricum într-o oarecare măsură reflectă şi aşteptările populaţiei. Ce este mai bine, unde există un viitor mai luminos, aşa cum se spunea înainte – în partea de Est? Sau pe dimensiunea vestică, în perspectiva aderării la Uniunea Europeană? Răspunsul la această întrebare va fi dat de rezultatul concurenţei.”

Europa Liberă: Domnule Corman, atât în Transnistria, cât şi în Găgăuzia ruşii au fost îndemnaţi insistent să-l susţină pe Putin la aceste alegeri prezidenţiale de ieri. Asta ar însemna că datorează şi noul preşedinte Putin ceva acestor regiuni?

Igor Corman:
„Cred că peste tot unde sunt cetăţeni ruşi s-a făcut această agitaţie pentru candidatul Vladimir Putin, nu este iarăşi o chestie cunoscută în premieră. Şi anterior exact şi pentru Medvedev, mai înainte iarăşi pentru Putin se făcea agitaţia în toate aceste regiuni, unde există mulţi cetăţeni ruşi şi în ce măsură putem spune că preşedintele Putin datorează funcţia sa voturilor din aceste regiuni, eu nu m-aş hazarda ca să pun prea mult preţ pe acest sprijin. Eu cred că în Federaţia Rusă, Vladimir Putin personal, în continuare..., oricum el în toate acţiunile de politică externă va ţine cont şi va avea şi o motivaţie, că multe lucruri care se fac se fac şi în sprijinul cetăţenilor ruşi care sunt în afara hotarelor Rusiei. Este o politică tradiţională a Rusiei şi cred că va exista continuitate.”

Europa Liberă: Mulţumim mult. Şeful Comisiei parlamentare pentru politică externă, deputatul democrat Igor Corman a avut amabilitatea să răspundă întrebărilor Europei Libere.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG