Liderii Uniunii Europene au conferit joi seara Serbiei statut de țară candidată la aderare, nu înainte ca România să obțină garanții că Belgradul va respecta drepturile minorității românești din Valea Timocului. Agenția Reuter comentează că președintele Traian Băsescu s-ar fi folosit de această ocazie ca să arate cât de nemulțumit este de întârzierea primirii țării sale în spațiul Schengen. Până la urmă, cum veți auzi în relatarea Sabinei Fati de la București, România ar fi obținut ceea ce se putea în această etapă.
„Olanda face un abuz fără limite”, fiindcă nu respectă tratatul de aderare si blocheaza accesul României in Spatiul Schengen, a spus Traian Băsescu dupa incheierea Consiliului European care a avut pe agenda trei probleme complicate: Pactul Fiscal, inceperea negocierilor de aderare cu Serbia, si deblocarea cazului Schengen. Toate trei au fost rezolvate, dar in ce priveste ultimele doua chestiuni, Romania a fost actorul principal.
Dupa un an de amânari România primeste un termen de referinta privind aderarea la Spatiul Schengen: reuniunea din septembrie a sefilor de stat sau de guvern din Uniunea Europeana ar urma sa dea o data clara pentru primirea Romaniei si Bulgariei. Pentru a obtine aceasta perspectiva, Bucurestiul a organizat o adevarata busculada: a dat fiori Serbiei si emotii marilor puteri, dar mai ales Germaniei care promisese Belgradului ca va incepe imediat negocierile de aderare.
Romania s-a opus in prima instanta candidaturii Serbiei sub pretextul ca drepturile minoritatii romane din sudul Dunarii nu sint respectate. Scopul Bucurestiului, era, insa, nu doar sa obtina mai multa clementa pentru romanii din Serbia, ci si sa forteze mina europenilor pe dosarul Schengen, obstructionat de Olanda.
Desi in aceasta cauza este implicata si Bulgaria, România a jucat singura cartea Schengen versus Serbia, dar presedintele Traian Băsescu a dat unda verde candidaturii Serbiei la Uniunea Europeana abia dupa ce a fost semnat un Protocol romano-sirb privind minoritatile, iar statele comunitare au fost de acord sa fie monitorizata punerea in aplicare a acestui document.
Guvernul de la Haga se opune largirii Spatiului Schengen cu Romania si Bulgaria pe motiv ca in cele doua tari estice este prea multa coruptie, iar granitele lor cu state non-Schengen nu sint sigure. Totusi acesta este doar discursul pentru exterior, fiindca in interior guvernul olandez este conditionat de partidul extremist PVV condus de Geert Wilders care are un mesaj dur impotriva strainilor ce se stabilesc sau vin sa munceasca in Olanda.
Presedintele Traian Băsescu considera ca pe moment este o victorie girata de liderii comunitari care au promis ca Romania va sti clar la toamna cind va fi primita in Schengen. In acelasi timp seful statului roman pare sa aiba indoieli in privinta cuvântului Olandei si atrage atentia ca principala poarta maritima de intrare a drogurilor in Uniunea Europana este portul olandez Rotterdam, nu porturile românesti Constanta sau Tulcea.
„Olanda face un abuz fără limite”, fiindcă nu respectă tratatul de aderare si blocheaza accesul României in Spatiul Schengen, a spus Traian Băsescu dupa incheierea Consiliului European care a avut pe agenda trei probleme complicate: Pactul Fiscal, inceperea negocierilor de aderare cu Serbia, si deblocarea cazului Schengen. Toate trei au fost rezolvate, dar in ce priveste ultimele doua chestiuni, Romania a fost actorul principal.
Dupa un an de amânari România primeste un termen de referinta privind aderarea la Spatiul Schengen: reuniunea din septembrie a sefilor de stat sau de guvern din Uniunea Europeana ar urma sa dea o data clara pentru primirea Romaniei si Bulgariei. Pentru a obtine aceasta perspectiva, Bucurestiul a organizat o adevarata busculada: a dat fiori Serbiei si emotii marilor puteri, dar mai ales Germaniei care promisese Belgradului ca va incepe imediat negocierile de aderare.
Romania s-a opus in prima instanta candidaturii Serbiei sub pretextul ca drepturile minoritatii romane din sudul Dunarii nu sint respectate. Scopul Bucurestiului, era, insa, nu doar sa obtina mai multa clementa pentru romanii din Serbia, ci si sa forteze mina europenilor pe dosarul Schengen, obstructionat de Olanda.
Desi in aceasta cauza este implicata si Bulgaria, România a jucat singura cartea Schengen versus Serbia, dar presedintele Traian Băsescu a dat unda verde candidaturii Serbiei la Uniunea Europeana abia dupa ce a fost semnat un Protocol romano-sirb privind minoritatile, iar statele comunitare au fost de acord sa fie monitorizata punerea in aplicare a acestui document.
Guvernul de la Haga se opune largirii Spatiului Schengen cu Romania si Bulgaria pe motiv ca in cele doua tari estice este prea multa coruptie, iar granitele lor cu state non-Schengen nu sint sigure. Totusi acesta este doar discursul pentru exterior, fiindca in interior guvernul olandez este conditionat de partidul extremist PVV condus de Geert Wilders care are un mesaj dur impotriva strainilor ce se stabilesc sau vin sa munceasca in Olanda.
Presedintele Traian Băsescu considera ca pe moment este o victorie girata de liderii comunitari care au promis ca Romania va sti clar la toamna cind va fi primita in Schengen. In acelasi timp seful statului roman pare sa aiba indoieli in privinta cuvântului Olandei si atrage atentia ca principala poarta maritima de intrare a drogurilor in Uniunea Europana este portul olandez Rotterdam, nu porturile românesti Constanta sau Tulcea.
