Linkuri accesibilitate

Basarabenii fac parte din amestecul genetic şi cultural care s-a format în Brazilia


Fernando Klabin

Fernando Klabin

Un interviu cu Fernando Klabin, traducător de literatură română din Brazilia.


Europa Liberă: Stimate Fernando Klabin, ai contribuit, în calitate de traducător, la producerea unui eveniment important pentru cultura română – publicarea în Brazilia a volumului Pe culmile disperării al marelui filozof român Emil Cioran. Putem să afirmăm că e un eveniment important şi pentru cultura braziliană, şi pentru cititorul brazilian?

Fernando Klabin:
„Sigur că da. Este prima oară cînd se traduce din cărţile scrise în limba română de Cioran. Cioran este deja de cîţiva ani bine cunoscut în Brazilia prin traducerile care s-au făcut acolo din cărţile scrise în limba franceză. Şi eu am citit aceste traduceri, ăsta a fost primul meu contact cu opera lui Cioran şi, după ce am aflat că el a scris şi în română, am depus eforturi în sensul de a aduce în Brazilia şi aceste cărţi”.

Europa Liberă: Poate această traducere să asigure o vizibilitate mai mare a autorilor români şi a culturii române pe o piaţă uriaşă cum este cea braziliană, care, presupun, este suprasaturată de traduceri din engleză, spaniolă, franceză?

Fernando Klabin:
„Da, aşa este. Eu sper să fie încă o contribuţie pentru a lărgi prezenţa culturii româneşti în Brazilia. Din păcate, literatura românească încă nu este bine cunoscută în Brazilia şi, dacă ne sprijinim pe nume mari, cum este numele lui Cioran, cred că încetul cu încetul putem stîrni curiozitatea cititorului brazilian”.

Europa Liberă: Vreau să-mi spui cîteva cuvinte despre Editura care a publicat volumul lui Emil Cioran şi despre oamenii care au fost implicaţi în realizarea acestui proiect.

Fernando Klabin:
„Editura Hedra este o editură din Sao Paulo. E o editură care are un catalog cu titluri extrem de interesante şi în domeniul eseurilor, dar şi în domeniul ficţiune, beletristică. Noi am intrat în legătură într-un mod aproape întîmplător. Printr-o cunoştinţă comună am dat de Editura Hedra şi am venit cu ideea de a traduce pentru ei ceva important din literatura românească. Şi împreună cu domnul Bruno Costa, care este editor acolo, noi ne-am gîndit la mai multe posibilităţi pînă cînd am dat de această carte care pentru mine era foarte dragă de mult timp şi pe care visam de mult timp s-o traduc în portugheză. D-lui Bruno Costa i-a plăcut ideea şi atunci am pornit lupta pentru obţinerea drepturilor de autor pînă cînd am reuşit să materializez acest vis”.

Europa Liberă: Ca pe un om care stă de multă vreme la Bucureşti, aş vrea să te întreb dacă e mai bine cunoscută literatura braziliană în România decît literatura română în Brazilia?

Fernando Klabin:
„Asta e o întrebare foarte bună. Eu sînt tentat să spun că cea braziliană e mai bine cunoscută aici, cu toate că situaţia este aproape la fel. Dacă îl scoatem din orizont pe autorul Paulo Coelho, - care, cu toate că este brazilian, eu aş zice că literatura lui nu e braziliană, el ar putea fi de orice naţionalitate - , nu sînt mari autori brazilieni care să fi fost traduşi aici, în România, din păcate. Eu cred că este mult de făcut şi în direcţia aceasta.”

Europa Liberă: Dar ce s-ar putea face în acest sens?

Fernando Klabin:
„Eu cred că foarte important ar fi pentru a începe şi pentru a oferi un fundament acestui proiect să se facă ceva la Universitate. Eu cred că e foarte important aici în România, unde se predă portugheza, să se deschidă un spaţiu mai mare către literatura din Brazilia şi să fie o pregătire a studenţilor pentru varianta braziliană a limbii portugheze. Şi în Brazilia, la fel, să se dea mai mult spaţiu limbii şi literaturii româneşti acolo, la Universitate. Eu cred că acolo, în Brazilia, situaţia e şi mai proastă pentru limba română. E foarte puţin cunoscută şi studiată”.

Europa Liberă: În Republica Moldova, imaginea Braziliei se reduce la cîteva lucruri. În primul rind la fotbalul eclatant brazilian, apoi la carnavalul din Rio de Janeiro, la plajele scăldate în lumina orbitoare şi la fluviul-rege Amazon. Ce ar mai însemna Brazilia? Şi e la fel de eclatantă cultura braziliană ca şi fotbalul brazilian?

Fernando Klabin:
„Da, eu zic că da. Sau chiar mai mult. Ai menţionat unele stereotipuri care nu sînt greşite. Deci nu le-aş exclude. Într-adevăr, Brazilia este şi asta. Dar nu numai, bineînţeles. Dacă ne uităm la cît de mare e Brazilia din punct de vedere geografic, e mare cît Europa, atunci e de aşteptat să fie şi o diversitate culturală foarte mare. Avem zone care sînt bine marcate din punct de vedere cultural. Depinde şi de comunităţile de străini care s-au stabilit acolo. După cum ştiţi, mulţi europeni şi mulţi japonezi acum 100 de ani s-au dus în Brazilia.

A existat şi o mare comunitate de basarabeni care au plecat în Brazilia prin anii 20. Şi chiar aceşti basarabeni sînt menţionaţi în cărţile lui Jorge Amado care este un mare scriitor. Aşa că, vezi, şi basarabenii fac parte din acest amestec genetic şi cultural care s-a format în Brazilia şi cred că e foarte important să privim Brazilia cu mare curiozitate şi evitînd cît se poate aceste stereotipuri care, repet, sînt adevărate, dar nu formează doar ele ţara noastră”.

*FERNANDO KLABIN - Născut în São Paulo, Brazilia. Din 1997 e Asistent Administrativ la Ambasada Braziliei la Bucureşti. A tradus în portugheză texte de Mircea Eliade, Max Blecher, Constantin Noica. Membru de onoare al Institutului de Studii Latino-Americane de la Universitatea din Craiova.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG