Linkuri accesibilitate

Euro 2012 trebuie să înceapă direct cu finala iar Spania și Olanda ar trebui să joace pentru titlul european.


S-au jucat o mulțime de amicaluri miercuri seară și nu chiar fără urmări. Știm acum cine a rămas favorit pentru Euro 2012 și cine se clatină. Dacă e să ne luăm după ce am văzut aseară, Euro 2012 trebuie să înceapă direct cu finala. Spania și Olanda ar trebui să joace pentru titlul european, după un sezon în care n-au greșit aproape nimic și, mai ales, după confirmările spectaculoase de aseară.

Olanda a jucat la Londra, pe Wembley, într-o atmosferă excelentă. A ieșit un meci splendid, deși Anglia a pierdut înainte de meci jumătate din titulari. Conduși de antrenorul interimar Stuart Pierce, debutanții englezi au făcut un meci de elan. Însă Olanda a arătat o clasă net superioară iar Arien Robben a făcut un meci de pus în ramă. Olandezii au început în forță și s-au distanțat rapid. La 2-0, totul părea închis, mai ales după ce Robben a înscris un gol extraordinar, după o cursă de aproape 60 de metri încheiată cu un șut perfect. Însă englezii s-au agățat de meci, au insistat și au egalat. Meciul părea, din nou, închis. Însă Robben a reapărut în joc și a dictat finalul, cu un gol de tehnicitate extremă.

Olanda a jucat impecabil și nu poate avea probleme decît în fața celeilalte echipe impecabile a Europei: Spania. Amicalul cu Venezuela n-a fost un test dificil, însă spaniolii au arătat că pot orice, chiar și după ce echipa a fost schimbată masiv la pauză. Soldado. vîrful Valenicei a reușit un hat trick și Spania a cîștigat cu 5-0. Spania e favorita europenelor, cu o cotă pe care n-a mai avut-o nimeni în ultimii 20-30 de ani.
Întrebarea lansată aseară e: unde e Germania?

Amicalul cu Franța, jucat la Bremen, a spus că Germania are probleme neașteptate. Franța a apărut cu o echipă bine construită de antrenorul Laurent Blanc și cu un vîrf excelent, Giroud de la Montepellier. Franța a deschis scorul și a urcat la 2-0 pe contre de mare penetrație și precizie. Ar fi trebuit să urmeze 3 și 4-0 dar francezii au ratat cu ușurință. Obișnuita revenire germană nu s-a mai produs. Cu o echipă nesigură, lipsită de Lahmm și Schweinsteiger, Germania a părut, pentru prima oară în ultimii ani, derutată. Absențele nu explică mare lucru, pentru că echipa a avut destui jucători de calitate în teren. Nici revirimentul francez nu explică mai mult.

Germania pare în criză de încredere și naționala nu face decît să repete sezonul modest al echipelor de club. Însă remontarea e oricînd o posibilitate pentru fotbalul german. Deocamdată, știm cît se poate de clar că Spania și Olanda joacă la un nivel net superior restului. Germania ar putea completa trioul cu un efort de mobilizare intens.

În sfîrșit, tot miercuri seară, încă o confirmare valorică masivă, într-un meci nu prea interesant. Suedia a bătut Croația, la Zagreb, cu 3-1, un pic peste așteptări. Însă Suedia însăși a fost un spectator uimit și îndatorat în fața unei victorii care îi aparține în totalitate lui Zlatan Ibrahimovic. Vîrful lui Milan încheie un sezon excepțional și e tipul de jucător care poate decide de la cap la coadă un meci. Suedia a marcat toate golurile la Zagreb. Cu excepția autogolului care a adus Croația pe tabelă, toate golurile și acțiunuile de atac au fost create de Ibrahimovic. Mai retras și mult mai productiv, Ibrahimovic a devenit, acum, un mijlocaș ofensiv de mare viteză și viziune. Milan și Suedia au, cu Ibrahimovic în teren, un plus de 50%.
XS
SM
MD
LG