Linkuri accesibilitate

Fără politici demografice eficiente până în 2050 vîrstnicii vor fi peste 30 la sută din populaţia ţării.


Anul 2012 în Europa este declarat anul Îmbătrânirii Active şi al Solidarităţii între Generaţii. Experţii de la Fondul ONU pentru Populaţie au mai constatat că în localităţile rurale populaţia îmbătrâneşte în ritm galopant, în plus, bâtrânii de la sate au venituri mult mai mici decît cei de la oraş. Ce soluţii au autorităţile pentru a diminua efectele îmbătrânirii rapide a populaţiei, a căutat să afle Diana Răileanu.

Cu o pensie care abia le ajunge să-şi cumpere de-ale gurii, o bună parte dintre bătrânii din Republica Moldova trăiesc de azi pe mâine. O dată ce ating vârsta de pensionare se pomenesc fără un loc de muncă, excluşi, practic din viaţa socială. Este şi cazul pensionarei Maria Gherţa, pe care am întâlnit-o în preajma Pieţei Centrale din capitală:

„Acum, ca la bătrâneţe să ai tu cu ce exista, să ai tu cu ce trăi, nu ai, nu ai. Şi ani de zile am muncit - 33 de ani şi degeaba. Mai vând ce mai am prin casă, mă gândesc că mai am o castrule, mai am un ceaun să mă duc să îl vând, ca să mă descurc pentru căldură. Dar e greu, fată hăi, tare greu, mai ales la sate.”

În actualele condiţii nu se poate vorbi despre un fenomen de îmbătrânire activă în Republica Moldova, e de părere reprezentanta organizaţiei HelpAge, Dina Ciubotaru:

„În primul rînd, îmbătrânirea activă înseamnă participarea persoanelor în vârstă la viaţa socială, cît mai mult, mai ales după vârsta de pensionare.”

Europa Liberă: Aici, se poate vorbi despre o îmbătrânire activă a populaţiei?

„La moment este greu să spunem că avem o îmbătrânire activă, deoarece ne confruntăm şi cu discriminarea de vârstă, mai ales în câmpul angajării persoanelor. Cunoştem că fiecare organizaţie, atunci cînd caută angajaţi, stipulează o anumită limită de vârstă. Inclusiv angajatorii nu sunt încă gata să ofere acele condiţii de muncă adaptate la o vârstă înaintată sau nişte instruiri profesionionale pentru persoanele care ajung la vârsta de pensionare.”

Pentru a diminua efectele negative ale îmbătrânirii rapide a populaţiei, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi-a propus să informeze vârstnicii cum pot să-şi facă bătrâneţele mai uşoare. În opinia ministrului Muncii, dna Valentina Buliga, puţină de iniţiativă civică poate compensa multe lipsuri:

„Eu nu o să uit exemplul unui sat din Cimişlia, cînd un grup de femei active, chiar dacă erau pensionare, dar încă active, cu multe dorinţă, au început să ajute copiii din localitare care au rămas fără părinţi în rezultatul migraţiei peste hotare, au constituit un grup, un cerc artistic, unde scriau poezii, citeau, educau copiii. De aceea sunt diferite acţiuni la nivel de localitate. Contează foarte mult înţelegerea de către autorităţile publice locale, de către societatea civilă, familiile care trăiesc aici şi eu cred că în fiecare localitate se pot găsi soluţii.”

Datele statistice arată că din numărul total al persoanelor în etate, două treimi locuiesc la sate, unde procesul de îmbătrânire este mai avansat. Experţii în apărarea drepturilor omului sunt de părere că adoptarea legii antid-scriminare ar putea îmbunătăţi calitatea vieţii persoanelor în etate. Pentru că, de exemplu, angajatorii nu ar mai avea voie să discrimineze persoanele în vîrstă la angajare.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG