Linkuri accesibilitate

Serbia pe cale de a deveni țară candidată la UE


La reuniunea miniștrilor de externe de la Bruxelles

La reuniunea miniștrilor de externe de la Bruxelles

Obiecții față de promovarea Serbiei ar avea trei țări est-europene: România, Lituania și Polonia.


Serbia ar putea primi săptămâna aceasta statut de candidată la intrarea în Uniunea Europeană. Așa au spus ieri la Bruxelles miniștrii de externe din mai multe țări-membre ale Uniunii, care au lăudat Belgradul pentru unele măsuri de normalizare a relațiilor cu Kosovo și pentru reformele democratice și economice. Presa sârbă și occidentală relatează însă că unele țări est-europene deja primite în Uniune și-au exprimat rezerve față de candidatura Serbiei. Detalii în relatarea lui Mircea Țicudean.

„Nu au fost obiecții”, a anunțat ministrul de externe al Franței Alain Juppé după ce ieri, la Bruxelles, el și colegii lui din 26 de țări comunitare au discutat apropierea Serbiei de Uniunea Europeană. Potrivit lui Juppé, toate țările din Uniune doresc la ca la summitul european de săptămâna aceasta Serbia să fie recunoscută oficial drept candidată la aderare.

Declarația franceză, ca și alte semnale încurajatoare de la oficialii europeni, a fost salutată de președintele Serbiei, Boris Tadici. Președintele sârb a spus că obiectivul strategic al țării sale este să devină membră în UE. „Noi împărtășim valori și viziuni cu alte țări europene”, a insistat președintele sârb.

Dar presa sârbă și occidentală relatează că nu toate țările din Uniunea Europeană sunt convinse că Belgradul împărtășește pe deplin valorile europene. AFP scrie că imediat după declarația lui Juppé privind consensul care domnește în privința Serbiei ministrul lituanian de externe Audronius Azubalis a spus agenției franceze că la discuțiile de ieri „nu a existat o opinie unanimă”.

AFP și mai multe ziare sârbești spun că obiecții față de promovarea Serbiei ar avea trei țări est-europene: România, Lituania și Polonia. România ar vrea asigurări că Serbia va respecta drepturile minorității românofone. Lituania a avut o dispută diplomatică cu Serbia legată de președinția Adunării Generale ONU, pe care Vilniusul a pierdut-o în favoarea Belgradului și una privind comerțul bilateral, iar Polonia, potrivit presei sârbești, dorește garanții că odată primită în UE Serbia nu se va transforma într-un cal troian al intereselor Rusiei, cu care are legături foarte strânse.

AFP sugerează că acestea ar fi și temerile Lituaniei, atentă, ca toate țările baltice, foste republici sovietice, la politica Rusiei față de Europa. România nu a comentat informațiile despre posibilele ei rezerve față de candidatura Serbiei. Problema minorității românești din Serbia a fost discutată de președinții Traian Băsescu și Boris Tadici în noiembrie anul trecut la Belgrad. Atunci, Băsescu a insistat că românii sârbi trebuie să aibă drepturile asigurate, dar a adăugat, răspunzând unei întrebări, că România nu va bloca din această cauză apropierea sârbilor de UE. Potrivit Mediafax, Boris Tadici i-a răspuns lui Băsescu că vorbitorii de română din Serbia ar avea o problemă internă, anume că unii se consideră „vlahi”, alții „români” și că asta ar face mai dificil efortul Belgradului de a le acorda drepturi.

Relatând despre presupusele obiecții ale est-europenilor față de Serbia, ziarul sârb „Danas” scrie, citând surse diplomatice europene, că la reuniunea ministerială de ieri de la Bruxelles nemulțumirile românilor, lituanienilor și polonezilor au fost formulate „ca simple idei” și că nu prevestesc vreo blocare prin veto a transformării Serbiei în țară candidată la aderare.
Dacă aceste asigurări sunt veridice, Serbia ar urma să primească oficial statutul de candidată la summitul european din 1 și 2 martie.
XS
SM
MD
LG