Începând de luni din zori, iranienii de rând își exprimă pe rețelele de socializare mândria că un film din țara lor a cucerit duminică noaptea, la Los Angeles, un istoric premiu „Oscar”. Iar guvernul de la Teheran folosește distincția pentru a-și promova intersele politice. Detalii are Mircea Țicudean.
Regimul iranian a salutat premiul Oscar acordat filmului „O despărțire” mai ales ca pe o victorie asupra principalilor inamici ai țării, Israelul și Statele Unite. Asta pentru că filmul iranian a câștigat Oscarul pentru cel mai bun film într-o limbă străină în dauna unei pelicule israeliene, numită „Notă de subsol” – și l-a câștigat la Los Angeles, Mecca industriei cinematografice americane.
Agenția oficială de știri a Iranului a scris că „Filmul iranian a făcut istorie”, iar altă agenție oficială, universitară, a proclamat că „Drapelul iranian flutură deasupra Americii”. Tonul politic al declarațiilor oficiale iraniene contrastează cu discursul rostit la ceremonia de la Los Angeles de regizorul filmului premiat, Ashgar Farhadi.
Regizorul iranian a spus că într-o vreme când se vorbește de război și când politicienii fac schimburi de agresiuni și amenințări, Iranul se face cunoscut în lume prin cultura sa glorioasă, care a fost atâta vreme acoperită de „praful politicii”.
Mulți iranieni de rând au scris pe rețelele de socializare că sunt mândri nu doar de premiul câștigat de un film din țara lor, ci și de cuvintele rostite la ceremonie de regizorul premiat.
Iranul, pe care fostul președinte american George Bush l-a înscris în așa-numita „axă a răului”, este condus de un regim religios fundamentalist, bănuit în occident că vrea să construiască arma atomică.
Guvernul iranian este cunoscut pentru reprimarea drepturilor omului și pentru cenzura furibundă în domeniul culturii. AFP notează că după ce „O despărțire” a câștigat Oscarul, un oficial iranian care supraveghează cinematografia s-a lăudat că ministerul culturii a făcut mari eforturi ca filmul să intre în competiția din Statele Unite. Dar oficialul, continuă AFP, a uitat să spună că filmarea peliculei premiate duminică a fost blocată în 2010 din cauza simpatiei regizorului pentru colegi de-ai săi considerați „dizidenți”.
Iar când a fost gata, filmul a fost criticat de unii oficiali de la Teheran, mai ales pentru că prezintă printre altele dorința multor iranieni de a pleca din țară. Înaintea Oscarului, ziarele controlate de stat l-au criticat pe Farhadi pentru că a făcut un film „pesimist”, în loc să arate „progresele țării”.
Industria de film iraniană, care intră în prim-plan odată cu acest Oscar, are deja o tradiție solidă, fiind considerată una din cele mai importante școli cinematografice ale momentului. Iar pentru cineaștii iranieni recompensele internaționale sunt cu atât mai importante cu cât în propria lor țară se confruntă cu adversitatea autorităților, riscându-și adesea cariera de dragul onestității creatoare.
