Linkuri accesibilitate

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. În ediţia de astăzi:

Şansele de a înainta în negocierile pe tema Transnistriei sunt mai bune ca înainte, afirmă şeful Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova, Dirk Schuebel. Chişinăul doreşte să discute cu Tiraspolul în toate domeniile, şi nu numai despre circulaţia mărfurilor pe calea ferată, declară un alt invitat al ediţiei, vicepremierul pentru reintegrare, Eugen Carpov.

Europa Liberă: Republica Moldova s-ar integra mult mai uşor în Uniunea Europeană împreună cu Transnistria. Conflictul nu se va rezolva peste noapte, însă şansele reglementării sunt mai bune ca înainte. Sunt câteva idei din interviul pe care Valentina Ursu l-a realizat cu şeful Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău, Dirk Schuebel. Prima întrebare adresată oaspetelui ediţiei de astăzi este însă câţi ani i-ar trebui Moldovei ca să ajungă în Uniunea Europeană?

Dirk Schuebel

Dirk Schuebel

Dirk Schuebel: „Nu sunteţi prima care mă întreabă acest lucru. Răspunsul meu ar fi: „această întrebare este de un milion de euro”, adică este cea mai dificilă întrebare pentru mine. Este greu să vă dau un termen, singurul lucru pe care pot să îl afirm e că ţara este pe calea cea bună, iar perioada în care va deveni membră a UE depinde doar de dvs. Ştiu că în interiorul UE Moldova este acceptată tot mai mult ca o ţară europeană, care la sigur într-o zi va deveni parte a acestei comunităţi. Întrebarea este cînd?”




Europa Liberă: Dle Schuebel, aţi fost la Tiraspol. Şansa reunificării Republicii Moldova a apărut odată cu schimbarea conducerii de acolo?

Dirk Schuebel:
„Eu cred că şansele de a înainta în negocieri sunt mai bune ca înainte. Dl Şevciuk şi dna Ştanski, aşa numita ministra de externe a regiunii, sunt politicieni tineri care vorbesc pe limba tuturor, dacă pot să mă exprim aşa. Aceasta este primul avantaj pe care îl văd. De asemenea, am observat paşi concreţi întreprinşi de administraţia de la Tiraspol. Nu cred că trebuie să punem carul înaintea calului. Acum trebuie să rezolvăm problemele practice, mă refer la redeschiderea circulaţiei trenurilor pentru mărfuri: Chişinău - Tiraspol - Odesa, restabilirea comunicării telefonice normale între cele două maluri. Înţeleg că pentru dl Şevciuk este o prioritate să restabilească relaţiile economice între Chişinău şi Tiraspol. Din cîte cunosc, peste 800 de companii din regiunea transnistreană stau la evidenţa Serviciului Vamal pentru că îşi doresc să exporte bunuri în Uniunea Europeană. Mi se pare un pas important, pentru că ne arată că de Acordul de Liber Schimb pe care îl negociem au nevoie întreprinderile din stînga Nistrului.”

Europa Liberă: Pe cît de eficient este acest format, „5+2” pentru soluţionarea problemei transnistrene şi dacă altă dată se zicea că foarte mult depinde de dialogul dintre Chişinău şi Tiraspol, astăzi mai mult se spune că foarte mult depinde identificarea acestei soluţii pentru criza transnistreană de dialogul între UE şi Federaţia Rusă. Aşa să fie?

Dirk Schuebel: „Formatul „5+2” a fost creat pentru că formatul „1+1”, adică negocierile directe, nu aduceau un rezultat pozitiv. Suntem bucuroşi că negocierile oficiale în formatul „5+2” au fost reluate la Vilnius, în noiembrie anul trecut. Abia aştept a doua rundă a negocierilor, care vor avea loc săptămâna viitoare, la Dublin, cu noile autorităţi de la Tiraspol, cu dna Ştanski în locul dlui Iastrebciak. Eu sunt optimist. De asemenea vreau să vorbesc despre rolul UE. Cosniderăm că nu trebuie să fim doar observatori la negocieri. Am fost observatori de la început, în 2005 cînd a fost creat formatul „5+2” şi credem că rolul nostru este mai mare acum decît a fost acum şase ani. Faptul că suntem implicaţi activi în proces în fiecare zi, că oferim suport financiar pentru consolidarea încrederii între cetăţenii de pe ambele maluri ale Nistrului, ne oferă dreptul să credem că putem deveni părţi egale în negocieri cu partenerii noştri din Statele Unite. Sperăm că printr-un astfel de format vom reuşi să rezolvăm conflictul.”

Europa Liberă: Care este preţul politic pe care îl va plăti Chişinăul pentru reunificarea ţării?

Dirk Schuebel:
„Nu ştiu dacă va exista un preţ poltic. Cred că trebuie să existe ambiţia politicienilor şi cetăţenilor moldoveni ca să se ajungă la o înţelegere. De asemenea, acest lucru va facilita calea dvs spre Uniunea Europeană. De aceea este important pentru noi să vă ajutăm să găsiţi o soluţie pentru acest conflict. Simt că acum sunt mai bune precondiţii ca problema să fie rezolvată, însă ar trebui să ne mişcăm pas cu pas, atent. Pot spune doar că apreciez eforturile premierului Vladimir Filat din ultimii doi ani, care nu este prea mândru să discute direct cu liderii regiunii nerecunoscute. Este cea mai corectă abordare pentru a obţine un rezultate pozitiv. Eu cred că nu trebuie să ne creem iluzii că acest conflict va fi rezolvat mâine, dar sunt optimist şi sper că într-o zi vom ajunge la o înţelegere.”

Europa Liberă: Care este pronosticul dvs. reintegrarea Republicii Moldova va avea loc până la o eventuală eurointegrare a ţării?

Dirk Schuebel:
„Preţul acestei întrebări cred că este de două milioane de euro. Este una foarte dificilă. Singurul lucru pe care Republica Moldova îl poate face este realizarea în continuare a reformelor şi în paralel să nu întrerupă negocierile cu partea transnistreană. Apoi vom vedea cînd şi cum ambele probleme se vor încheia.”

Europa Liberă: Şeful Delegației Europene la Chişinău, Dirk Schuebel.

*

Europa Liberă: Valentina Ursu a stat de vorbă şi cu vicepremierul Eugen Carpov, în ajunul reuniunii în formatul 5+2 de la Dublin, Irlanda, ţară ce a preluat anul acesta preşedinţia prin rotaţie a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa – unul din mediatori în negocieri. Care sunt aşteptările Chişinăului de la această nouă rundă? L-a întrebat colega mea pe Eugen Carpov.

Eugen Carpov

Eugen Carpov

Eugen Carpov: „Vom încerca să avem un prim dialog în acest format 5+2, cu iniţiative pe care le avem noi la Chişinău, cu, sper, propuneri care vor veni de la Tiraspol, astfel ca să pornim pe o cale care să demonstreze constructivism, pragmatism, orientare spre rezultate concrete. Poate nu neapărat ne propunem să obţinem un rezultat final timp de o reuniune, dar important este să avem paşi concreţi care vor demonstra voinţă politică şi soluţionarea problemelor cu care ne confruntăm.”

Europa Liberă: Aţi spus că cu paşi mici să ajungeţi la lucruri mari.

Eugen Carpov:
„Există acest postulat al paşilor mici şi noi suntem orientaţi să utilizăm această formă de activitate în special, vreau să menţionez că aceşti paşi mici se referă la dialogul dintre Chişinău şi Tiraspol, dialogul direct asupra problemelor cotidiene cu care se confruntă populaţia de pe cele două maluri ale rîului Nistru. În acelaşi timp, în paralel cu paşii mici noi trebuie să vedem soluţionarea politică a conflictului transnistrean. Trebuie să organizăm activitatea noastră astfel ca acest dialog Chişinău-Tiraspol să vină în consonanţă cu agenda politică a formatului 5+2.”

Europa Liberă: Soluţionarea politică înseamnă purcederea la elaborarea unui statut pentru această regiune?

Eugen Carpov:
„Da, este un principiu fundamental. Chişinăul nu şi-a schimbat poziţia pe parcursul acestor 20 de ani şi nici actorii internaţionali care sunt implicaţi direct în formatul 5+2, dar şi cei care contribuie la soluţionare, ne fiind membri acestui format, au un singur punct de vedere, soluţionarea politică trebuie să însemne reunificarea ţării prin acordarea unui statut juridic special de largă autonomie regiunii transnistrene. Şi în acest scop noi avem toată disponibilitatea şi voinţa politică să activăm împreună cu cei de la Tiraspol. Asta se referă la formatul 5+2.

Evident că, nu mai puţin importantă în această perioadă este şi contribuţia partenerilor noştri internaţionali, contribuţia şi la masa de negocieri, astfel, ca ei să faciliteze negocierile, nu să creeze anumite obstacole; doi, este aportul lor poate financiar în creştere, în special, din partea partenerilor noştri europeni; Comisia Europeană a oferit 12 milioane de euro, care împreună cu 1,1 milioane de euro din partea Organizaţiei Naţiunilor Unite, formează o sumă de 13,1 de milioane oferite Republicii Moldova pentru măsurile de consolidare a încrederii.

Care înseamnă, de fapt, proiecte concrete orientate pentru populaţia de pe malurile rîului Nistru, în special pentru localităţile din zona de securitate, dar şi proiecte mai largi care să cuprindă tot teritoriu Republicii Moldova. Și aici ca ţintă aş vedea în primul rînd grupurile receptive ale populaţiei pentru această politică de consolidare a încrederii, este generaţia tînără, sunt elevii, studenţii, sunt domenii pentru ziarişti, pentru societatea civilă, pentru cultură, sport, învăţămînt, ştiinţă ş.a.m.d. Deci aceşti bani sunt absolut necesari pentru a crea un fond pozitiv pentru dialogul dintre cetăţenii de pe două maluri.”

Europa Liberă: Domnule Carpov după întrevederea de la Odesa a premierului Vlad Filat cu liderul de la Tiraspol Evghenii Şevciuk s-a spus că s-ar fi creat un dinamism pozitiv în soluţionarea problemelor importante pentru locuitorii de pe cele două maluri ale Nistrului, în primul rînd în domeniul circulaţiei oamenilor şi a mărfurilor, reluării comunicaţiei telefonice. De ce atît de greu se rezolvă aceste probleme sau ce vrea Tiraspolul şi de ce pachetul de condiţii pentru reluarea circulaţiei feroviare nu e cunoscut?

Eugen Carpov şi negociatorul din partea Tiraspolului Nina Ştanski

Eugen Carpov şi negociatorul din partea Tiraspolului Nina Ştanski

Eugen Carpov: „Anumite probleme au fost create probabil de faptul că în Tiraspol are loc un proces de constituire a unor anumite structuri. Pe de o parte venim cu înţelegere că această perioadă de timp este necesară celor de la Tiraspol, pe de altă parte am exprimat în repetate rînduri disponibilitatea noastră şi dorinţa să avem întîlniri şi să convenim o agendă foarte clară pentru cooperarea noastră. Aş menţiona în primul rînd interesul nostru să reluăm întîlnirile la nivelul grupurilor sectoriale de experţi, şi asta ţine de toate domeniile, nu doar de libera circulaţie sau circulaţia trenurilor şi telecomunicaţii. Avem grupuri pentru probleme de sănătate, probleme sociale, probleme de acte civile, de infrastructură, transport, economie, bănci, agricultură, ecologie.”

Europa Liberă: Bine, dar aţi ați dat prioritate şi aţi spus că telefonia şi reluarea circulaţiei trenurilor ar fi cele mai stringente probleme care îşi aşteaptă soluţionarea.

Eugen Carpov:
„Da. Şi acest fapt a fost confirmat şi de Evghenii Şevciuk la întîlnirea de la Odesa. Elementul care urmează să fie convenit este cooperarea la nivelul structurilor responsabile de aspectul vamal. Atunci cînd vorbim despre circulaţia trenurilor nu e vorba despre vagoane şi locomotive, e vorba de transportarea în regim de comerţ internaţional a bunurilor dintr-o ţară în alta. Toate bunurile produse pe teritoriul oficial al Republicii Moldova sunt de origine moldovenească, acest fapt poate fi certificat doar de organele oficiale vamale ale Republicii Moldova.

Atîta timp cît nu există un contact direct între vameşul moldovean şi bunurile care urmează să fie transportate din regiunea transnistreană în alte ţări, cum ar fi Ucraina, Rusia, Belarus şi alte ţări din zona respectivă, Republica Moldova nu poate să-şi asume responsabilitatea pentru proveniența acestor bunuri, asta presupune că trebuie să existe o cooperare, un control mixt la prima etapă a responsabililor din domeniul vamal pentru mărfurile care urmează să fie transportate. Instituirea acestei tehnologii de activitate în comun şi este prioritatea pe care noi o propunem celor de la Tiraspol.”

Europa Liberă: Şi ei nu acceptă deocamdată?

Eugen Carpov:
„Deocamdată avem anumite propuneri care ţin mai mult de schimbul de informaţii, de anumite elemente care ar viza întîlniri, dar nu şi o activitate în comun.”

Europa Liberă: Evgheni Şevciuk iniţial spunea că ar fi disponibil de a discuta mai multe aspecte legate de regiunea transnistreană la negocierile în formatul 5+2 care vor avea loc la Dublin, inclusiv, se arăta disponibil să discute şi transformarea forţelor de menţinere a păcii. Ulterior, la 180 de grade, a făcut alte declaraţii, spunînd că în nici un caz această problemă nu trebuie să figureze pe agenda reuniunii de la Dublin. Nici Chişinăul am înţeles că nu insistă pentru că nu vede finalitate.

Postul de pacificatori de la Vadul lui Vodă

Postul de pacificatori de la Vadul lui Vodă

Eugen Carpov: „Subiectul este prea complex pentru ca să fie abordat în cadrul unei şedinţe fără pregătirea corespunzătoare. Pentru ca să discutăm să includem în agenda unei şedinţe în formatul 5+2 un asemenea subiect trebuie să avem acceptul tuturor participanţilor acestui format. Pentru că dacă unul nu acceptă vă da-ţi seama că nu participă la discuţii, formatul nu mai există. Dacă unul se scoală de la masa de negocieri şi pleacă este formatul nu 5+2 dar poate fi 4+2 sau 5+1. Deci, asta presupune un consens în ideea acceptării discuţiilor.

Atîta timp cît din Tiraspol au fost auzite voci care au spus că ei nu sunt gata să discute, aceleaşi voci noi le-am auzit şi de la Moscova, de la Federaţia Rusă, este evident că nu există o logică pentru o asemenea acţiune. Și noi vom continua şi continuăm acţiunile pentru ca să avem un dialog în primul rînd bilateral, între actorii internaţionali, în primul rînd a celor implicaţi în misiunea de pacificare actuală şi este vorba de Federaţia Rusă ca semnatar al acestui acord din 1992 prin care misiune de pacificare a fost instituită şi Ucraina care este participantă în formatul acestei misiuni cu reprezentaţii săi în calitate de observatori militari.”

Europa Liberă: Deşi Kievul a spus cu voce tare că este pentru transformarea acestui contingent de forţe de menţinere a păcii sub o altă egidă internaţională.

Eugen Carpov:
„Evident. Există cunoscuta declaraţie oficială a Ministerului de Externe de la Kiev care a spus foarte clar că Ucraina sprijină iniţierea unor consultări pe problema transformării misiunii de pacificare şi este gata să participe activ în acest proces. De altfel, asemenea declaraţii au fost făcute şi de către ceilalţi parteneri mă refer la UE, SUA şi OSCE la fel au exprimat poziţii favorabile pentru ca asemenea discuţii să fie iniţiate. Suntem în dialog şi cu Federaţia Rusă pentru ca să vedem care sunt motivele care fundamentează poziţia acestei ţări, poziţia negativă şi eu cred că avem suficiente argumente ca să convingem partenerii noştri de necesitatea iniţierii acestui dialog.”

Europa Liberă: Domnule Carpov, o ultimă declaraţie pe care o făcea liderul de la Tiraspol Evgheni Şevciuk referitor la cererea Transnistriei de a fi acceptată in Uniunea vamală Eurasiatică, nu a primit un răspuns clar, credeţi că aceasta ar împiedica într-un fel dialogul dintre Chişinău şi Tiraspol ?

Eugen Carpov:
„O regiune cu un statut nedefinit nu poate adresa asemenea cereri. Deci, trebuie să fim realişti şi să vedem exact care sunt capacităţile şi posibilităţile şi Chişinăului şi Tiraspolului mă refer la Chişinău ca un stat recunoscut şi Tiraspolul ca o regiune. Doi, asemenea aspecte în primul rînd ar trebui discutate la nivelul Chişinău - Tiraspol unde să ne adresăm, cu ce fel de cereri, pentru că de fapt regiunea transnistreană este privită de comunitatea internaţională ca parte componentă a Republicii Moldova şi viitorul dezvoltării acestei regiuni şi dezvoltării pozitive pentru populaţia aceste regiuni este văzut doar împreună cu Republica Moldova.

Republica Moldova reprezintă astăzi un stat democratic, un stat în tranziţie, un stat care promovează politica integrării europene care înseamnă de fapt o politică de modernizare, de aliniere la nişte standarde internaţionale recunoscute şi nu aş vedea nici un motiv de ce regiunea transnistreană nu ar accepta aceleaşi principii şi standarde pentru dezvoltarea de mai departe împreună cu Chişinăul.”

Europa Liberă: O altă idee anunţată de Evgheni Şevciuk: rubla rusească ar putea deveni a doua valută pe teritoriul din stînga Nistrului. Este adevărat că o bună parte din asistenţa oferită regiunii vine de la Moscova acesta ar fi şi un motiv ca să recurgă la această intenţie?

Eugen Carpov: „Problema este mai complicată în raport cu circulaţia valutelor pe anumite teritorii. Federaţia Rusă este un mediator în procesul de reglementare a conflictului transnistrean. În calitate de mediator, acest stat trebuie să ajute procesului de reglementare care înseamnă de fapt reunificarea Republicii Moldova pe principiile pe care le-am enunţat împărtăşite de toţi partenerii noştri internaţionali. În cazul în care ar exista asemenea iniţiative din partea unui mediator, iarăşi aş considera că ele trebuie discutate de reprezentanţii statului respectiv cu autorităţile de la Chişinău, dacă se consideră că această acţiune ar fi parte a aspectelor de mediere pentru reglementarea definitivă a conflictului. Asemenea discuţii cu Chişinăul nu s-au purtat.”

Europa Liberă: Oaspetele ediţiei, vicepremierul pentru reintegrare Eugen Carpov, în dialog cu Valentina Ursu.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG