Linkuri accesibilitate

Viorel Chetraru: în jur de 30-40% din procesele economice sunt în zona economiei tenebre...”


Legislativul a aprobat planul de implementare a Strategiei Naţionale Anticorupţie pentru o perioada de 3 ani. Implementarea planului de acţiuni va contribui la reducerea toleranţei faţă de corupţie în Moldova, la ajustarea cadrului normativ la standardele internaţionale şi va spori eficienţa organelor de control. Pentru implementarea planului vor fi cheltuiţi circa 15 milioane de lei. Cum este sa combati coruptia in Republica Moldova? Vom cauta raspuns de la invitatul matinalului de azi Viorel Chetraru, Directorul Centrului de Combatere a Crimelor Economice şi Coruptiei.

Europa Liberă: O să începem acest dialog prin a vă întreba dacă se mai comit crime economice în Republica Moldova?

Viorel Chetraru:
„Din păcate crimele economice nu sunt influenţate de procesele politice, de evenimentele care ţin de reformarea instituţiilor de drept, de reformarea proceselor economice. Cum au fost, aşa şi sunt în continuare şi spre regretele noastre încă avem mult de lucru.”

Europa Liberă: Ce avem? Evaziuni fiscale, contrabandă?

Viorel Chetraru:
„În mare parte infracţiunile economice sunt concentrate pe evaziunea fiscală. Aceasta, din punctul meu de vedere şi este una din priorităţile care trebuie să se afle pe agenda guvernării, în mod prioritar.”

Europa Liberă: Şi de ce totuşi aceste evaziuni fiscale există?

Viorel Chetraru: „Avem un nivel înalt al economiei tenebre. Spre regretele noastre, noi putem afirma deja că în jur de 30-40 la sută din procesele economice sunt în această zonă a economiei tenebre şi dacă nu vor fi soluţionate în mod urgent prin lansarea unor procese fiscale eficiente, care să permită combatere acestui proces şi să facă evaziunea fiscală într-adevăr o crimă periculoasă şi o activitate neprofitabilă, atunci lucrurile vor merge foarte prost.”

Europa Liberă: Dar economia tenebră ar avea o proporţie cam cât în buget? Unii spun că ar fi încă două bugete.

Viorel Chetraru:
„Este greu să măsori aceşti parametri fiindcă măsurătorile sunt diferite ale acelor care afirmă acest lucru. Noi bazându-ne pe argumente concrete, pe monitorizarea procesului cu metode specifice, putem spune – cam în jur de 30 la sută a economiei tenebre este prezent. Este prezent fenomenul salariului în plic, toată lumea este satisfăcută de acest lucru, nimeni nu declară în mod deschis că este un lucru periculos. Avem un proces de contrabandă, spre regretele noastre, care tot este prezent. O contrabandă care şi generează evaziunile fiscale.”

Europa Liberă: Domnule Chetraru, dar cine sunt autorii acestor evaziuni fiscale? Agenţii economici?

Viorel Chetraru:
„Sunt cetăţenii Republicii Moldova, toţi suntem în complicitate atunci când vorbim despre cei, care comit evaziunile fiscale. Fiindcă noi suntem cei care tolerăm aceste procese. Ele sunt făcute pentru locuitorii ţării noastre, pentru cei care sunt implicaţi în procesele economice, fie în calitate de furnizori de servicii şi mărfuri, fie că în calitate de beneficiarii acestor servicii. Atunci când va fi o conştientizare de către fiecare în parte că evaziunea fiscală îl afectează în primul rând pe el ca cetăţean, viitorul lui, viitorul copiilor lui, acest lucru nu va fi soluţionat definitiv.”

Europa Liberă: Dese ori sunt auzite voci care spun că Republica Moldova este condusă de oligarhi. Aţi putea explica cum se întâmplă că cetăţenii suspectează primele persoane în stat, dar şi întregi instituţii, structuri? Cum ar fi, de exemplu, cazul judecătorilor.

Viorel Chetraru:
„Aceste percepţii nu sunt lipsite de temei. Cu siguranţă percepţia asta se face în baza unor experienţe proprii, în baza unor monitorizări personale făcute de cetăţeni, atunci
Se impune reformarea întregului sistem politic, promovarea unei culturi politice a cetăţeanului ...

când ei sunt spectatorii anumitor procese politice, economice, sau procese care sunt în justiţie. Cu siguranţă că această percepţie nu este lipsită de temei. Pentru aceasta şi se impune reformarea întregului sistem politic, promovarea unei culturi politice a cetăţeanului în aşa fel, ca cetăţeanul să fie implicat în procesul de formare a puterii.”

Europa Liberă: Dar ce vă împiedică pe Dumneavoastră să vă autosesizaţi când vine vorba despre politicieni, sau judecători, de exemplu? Pentru că impresia generală este că v-aţi concentrat tot mai mult pe cazuri aşa, mai minuscule – un profesor care a luat mită până la o sută de euro, un doctor, căruia i s-a dat ciubuc.

Viorel Chetraru:
„Înţeleg această percepţie, dar trebuie să privim şi altă parte a monedei. Pentru a combate eficient procesele coruptibile care au loc în justiţie, care au loc în structurile supreme ale statului, dacă ele au loc, instituţia trebuie să beneficieze de instrumente şi de un cadru normativ eficient. Spre regretele noastre, la moment instrumentele Centrului sunt destul de restricţionare.”

Europa Liberă: Adică?

Viorel Chetraru:
„Un şir de imunităţi, atât din partea celor care sunt în eşaloanele de vârf ale puterii, atât din partea celor care ţin de procesul justiţiei. Imunităţi, care dese ori şi restricţionează activităţile noastre, iar pe de altă parte le face ineficiente. Pe de altă parte, trebuie să avem în vedere că instituţii de acest fel trebuie să fie într-un cadru instituţional care să-i permită eficient să combate aceste procese – independenţa instituţiei, independenţa instituţională, politică. Şi nu numai a Centrului. Este vorba despre independenţa tuturor instituţiilor abilitate în ocrotirea normelor de drept de la noi din ţară. Fiindcă Centrul este o parte componentă a acestor instituţii.”

Europa Liberă: Dar Dumneavoastră, Centrul, este ocolit de factorul politic?

Viorel Chetraru:
„Nu este ocolit de factorul politic. Aţi fost cu toţii martori la modul cum a fost repartizate instituţiile de drept, principiile care au stat la baza repartiţiei acestor instituţii. Observaţi foarte atent care sunt mesajele în discursul politicienilor, care fără să se ruşineze vorbesc despre faptul că nu i-a revenit o instituţie sau alta. Este un lucru inacceptabil, atunci când vorbim despre instituţiile statului. Fiindcă instituţiile statului sunt ale ţării şi servesc poporul, în primul rând, dar nu instituţiile partidelor parlamentare.”

Europa Liberă: Dar cum să înţelegem? În Moldova corupţia ar fi mai tare decât anti-corupţia?

Viorel Chetraru:
„Nu putem vorbi, să le punem pe aceeaşi, să le cântărim într-un fel. Fiindcă dacă e să vorbim despre cât de eficiente sunt măsurile cu caracter anti-corupţional, cel mai bun indicator este percepţia publică. Atâta timp cât percepţia publică consideră că corupţia este la un nivel înalt, trebuie să recunoaştem acest lucru, să vedem unde este problema şi să identificăm instrumentele pentru a combate aceste procese.”

Europa Liberă: Totuşi vreau să revin şi să vă întreb: cine sunt oligarhi? Nu nume concrete, dar ce persoane pot fi numite oligarhi?

Viorel Chetraru:
„Cei care deţin posibilitatea de a influenţa prin procese politice anumite procese economice.”

Europa Liberă: Ar fi mulţi în Republica Moldova?

Viorel Chetraru:
„Destui. Mai mulţi decât ne-am dori noi.”

Europa Liberă: Ştiu că v-aţi propus şi aţi iniţiat chiar mai multe acţiuni legate de deţinerea monopolului, fie asupra cărnii, fie asupra altor domenii. Şi ce folos?, s-ar întreba cetăţeanul.

Viorel Chetraru:
„Da, din punctul meu de vedere, aceste lucruri au avut un efect mai puţin decât şi l-au dorit autorităţile, fiindcă vă dau un singur exemplu: s-a vorbit foarte mult despre demonopolizarea anumitor domenii întregi. Spre exemplu, să luăm carnea, demonopolizarea cărnii.

Este bine cunoscut faptul că până la începerea acestor procese existau trei mari agenţi economici, care şi deţineau monopolul acestor activităţi de import şi comercializarea cărnii. S-a liberalizat această piaţă, au încercat să pătrundă pe această piaţă alţi agenţi economici, s-au avântat în desfăşurarea acestor activităţi mai mult de peste 30 de agenţi economici, care au încercat prin diferite forme şi metode să se implice în procesul acesta de import şi comercializare. Şi s-au pomenit că nu au făcut faţă din punct de vedere economic al presiunilor şi al posibilităţile pe care le deţineau deja aceşti trei. Şi în continuare cine nu ar încerca să pătrundă pe această piaţă rămâne dezavantajat din punct de vedere al preţului, aceştia deţin o bază economică impunătoare, au posibilităţi de a importa aceste produse la un preţ mai mic decât cei care încearcă să facă acest lucru, au deja o reţea de desfacere, au capacitate de procesare.

Şi aşa, prin metode economice au reuşit să-şi menţină poziţia dominantă pe piaţă, chiar dacă această piaţă este deschisă. Şi aceste lucruri se întâmplă şi în alte domenii. Şi dacă e să vorbim despre acordarea serviciilor kargo, şi despre acordarea serviciilor în transport, şi dacă vorbim despre mai multe domenii importante din economia ţării. Şi din punctul meu de vedere, doar liberalizarea pieţei nu a fost suficientă, fiindcă trebuiau să existe şi programe de susţinere a celor care încearcă să pătrundă pe această piaţă.”

Europa Liberă: Bine, dar statul astăzi este neputincios să lupte cu monopoliştii?

Viorel Chetraru:
„Statul a liberalizat pieţele, urmând ca mai departe prin metode de competiţie să câştige cel mai puternic, care oferă un preţ mai bun. Sunt legile pieţei şi cine nu va face faţă acestor legi, nu va reuşi.”

Europa Liberă: Domnule Chetraru, dar aveţi cazuri când Centrul ar trebui să se scuze pentru imperfecţiunea cadrului legal?

Viorel Chetraru:
„Centrul nu se scuză, Centrul intervine cu propuneri de modificare a cadrului normativ. Într-un singur an noi am modificat un şir de 25 de legi importante, organice, care se referă la diferite procese economice de la noi din ţară. Sper că efectul acestora va fi simţit în curând, pentru că procesul acesta nu este de o durată scurtă, el trebuie să fie insistent, trebuie să fie permanent. Şi în procesul acesta trebuie să fie implicate absolut toate instituţiile statului, sub o puternică monitorizare civilă.”

Europa Liberă: O să vă întreb despre un alt aspect al problemei – cum funcţionează mecanismul de control al conflictului de interese, al veniturilor şi cheltuielilor demnitarilor?

Viorel Chetraru:
„Este o altă problemă, asupră căreia s-a muncit mult anul precedent. Cunoaşteţi că la nivel politic a fost promovată şi adoptată o nouă lege, care urmează să instituie un mecanism de monitorizare a conflictelor de interese şi a veniturilor funcţionarilor publici, atât de nivel înalt, cât şi de nivel mediu. Începând cu 1 martie urmează să fie constituită Comisia naţională de integritate, care va fi autoritatea de nivel suprem, care va fi responsabilă de acest lucru. Cunoaşteţi că ea va fi constituită din cinci membri, având în jur de 27 de angajaţi. Aceşti cinci membri vor fi desemnaţi la nivel politic de către fracţiunile parlamentare, câte unul de la fiecare şi unul de la societatea civilă.

Noi avem multă speranţă în această autoritate, fiindcă până la moment mecanismul de conflicte de interese, monitorizarea conflictelor de interese şi soluţionarea lor nu a funcţionat în Republica Moldova. Mai mult decât declararea acestor situaţii de conflict de interese de un număr mic de funcţionari nu a fost. Iar chiar dacă noi am avut tentative de a atrage la răspundere penală şi nu numai penală, contravenţională, disciplinară a funcţionarilor care au comis abateri şi încălcări în procesul de depunerea declaraţiilor cu privire la venit, acest lucru s-a compromis. Din cinci cazuri, care au fost trimise în instanţe, toate au fost achitate.

Şi acest lucru a dovedit încă o dată, că toate eforturile care au fost întreprinse din 2005, 2007, 2009, când au intrat în vigoare legi importante în acest domeniu, s-au compromis şi nu au fost funcţionale. Iar toate activităţile au avut un caracter declarativ, un caracter formal. Da, este regretabil, dar este un proces prin care am trecut, un proces din care am învăţat lecţii. Spre regret am învăţat din greşelile noastre proprii şi nu din greşelile altora.

Să sperăm că începând cu 1 martie mecanismul acesta va fi funcţional. Dar cu siguranţă este nevoie de o voinţă politică profundă, este nevoie de o prioritizare a acestor procese, dând la o parte altele, care, din punctul meu de vedere, umbresc importanţa acestora şi a ceea ce ţine de evaziunea fiscală, şi ceea ce ţine de corupţie şi ceea ce ţine de alte procese importante. Fiindcă toată lumea la noi este concentrată pe probleme care urmează să fie soluţionate de către parlamentarii noştri – va fi ales preşedintele, nu va fi ales preşedintele. Dar din punctul meu de vedere, în spatele acestor procese, în spatele acestor percepţii stau probleme importante, care trebuie să fie rezolvate cât de curând posibil.”

Europa Liberă: Am multe întrebări, dar ultima pe care insist să v-o adresez: mai la toate acţiunile de protest organizatorii vorbesc despre presupuse fraude în cheltuirea banilor primiţi de la donatorii internaţionali. V-aţi autosesizat?

Viorel Chetraru:
„Monitorizarea banilor care vin din afară nu ţine de competenţa Centrului. Cu toate acestea noi urmărim aceste declaraţii, monitorizăm procedurile în cauză. Noi atunci când va fi cazul vom sesiza partenerii noştri externi, dar în mare parte încă o dată vă spun că monitorizarea acestor proceduri nu ţine de competenţa noastră.”

Europa Liberă: Mulţumim mult. Viorel Chetraru, directorul Centrului pentru combaterea crimelor economice şi corupţiei, a răspuns întrebărilor Europei Libere.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG