Linkuri accesibilitate

„Voluntariatul este o trăsătură naturală a americanilor, a culturii noastre”


Jeffrey Goveia

Jeffrey Goveia

Cu Jeffrey Goveia despre voluntariat și rolul Corpului Păcii în Moldova.


De 19 ani - voluntari, cetăţeni americani, aleg să petreacă doi ani din viaţa lor în unul din satele din Republica Moldova. În mai toate localităţile din ţară veţi găsi oameni care să spună: la noi a fost un voluntar din Corpul Păcii. Care este rolul acestei Agenţii în regiune aflăm de la Jeffrey Goveia, directorul Corpului Păcii în Moldova.

Europa Liberă: Dle Goveia, care este rolul Corpului Păcii în regiune?

Jeffrey Goveia:
„Corpul Păcii este o Agenţie guvernamentală americană fondată în 1961 de preşedintele John F. Kennedy. În regiune, am început să activăm după destrămarea Uniunii Sovietice. Anul acesta împlinim 19 ani de cînd suntem în Republica Moldova.

Cele mai importante domenii în care lucrează voluntarii noştri sunt educaţia, o parte dintre ei predau limba engleză în şcoli, avem un program dedicat sănătăţii, voluntarii noştri discută cu elevii despre importanţa igienei personale. De asemenea, avem un program care se axează pe dezvoltarea comunitară. Recent am semnat şi un memorandum de înţelegere cu Ministerul Construcţiilor pentru a extinde programul pentru încă cinci ani, şi în fine activăm şi în domeniul agro-businessului”.

Europa Liberă: Volunatarii Corpului Păcii activează şi în regiunea transnistreană?

Jeffrey Goveia:
„Momentan nu avem voluntari în Transnistria. Cred că ar fi o iniţiativă interesantă, mi-ar plăcea să văd voluntari în regiune, mai ales că ne propunem să cuprindem întreaga republică, dar deocamdată nu am reuşit să facem toate aranjamentele astfel încât să putem plasa voluntari acolo. De asemenea, o problemă ar fi şi cum, din punct de vedere administrativ, am putea susţine colegii noştri din regiune.”

Europa Liberă: Cetăţenii americani de ce aleg să facă voluntariat în ţări pe care, de obieci, experţii le numesc ţări din lumea a treia?

Jeffrey Goveia:
„Voluntariatul este o trăsătură naturală a americanilor, a culturii noastre. De ce o fac? Pentru că sunt interesaţi să ajute oamenii din altă parte a lumii, sunt interesaţi să vadă alte locuri ale lumii, să cunoască alte culturi, dar şi să împărtăşească tradiţiile noastre. Din punctul meu de vedere, Corpul Păcii este o organizaţie care se bazează, în primul rînd, pe un parteneriat. Într-o astfel de relaţie, ambele părţi învaţă unul de la celălalt.

Noi vă oferim 110 voluntari, fiecare aduce ceva nou în organizaţia sau comunitatea în care munceşte, iar pe de altă parte ei învaţă foarte multe despre moldoveni, înţeleg cum e să trăieşti în alte condiţii, şi au ocazia să cunoască această ţară fascinantă – Republica Moldova şi istoria acestei ţări despre care americanii nu învaţă la şcoală. Sunt doi ani de experienţă de care voluntarii noştri sunt foarte mândri. În concluzie, ei au ce oferi dar au şi ce cîştiga, deci apreciază oportunitatea de a face acest lucru.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, cum se obişnuiesc ei să locuiască aici, cînd acasă au condiţii de trai mai bune, dar aici trebuie, de exemplu, să care apa de la fîntână?

Jeffrey Goveia:
„Ştiţi ce e amuzant? Atunci cînd voluntarii noştri merg acasă şi le vorbesc colegilor despre ţara în care au muncit, menţionează în primul rînd condiţiile şi situaţiile dificile de care au avut parte. Cred că majoritatea americanilor care îşi îndreaptă atenţia spre Corpul Păcii şi aleg să devină voluntari o fac gîndindu-se „Oau, cît e de greu”.

Eu, spre exemplu, am ales să devin volunar în urmă cu 20 de ani anume din acest motiv. M-am gîndit: „Va fi o experienţă foarte dificilă pentru mine, voi fi nevoit să car apă, nu voi avea electricitate, voi trăi într-o casă sărăcăcioasă” şi chiar aşa a fost. Însă mulţi voluntari ne spun că situaţia nu este atît de grea după cum pare. Nu este mare diferenţă între a folosi toaleta din casă sau cea din spatele casei. Mult mai greu este să trăieşti într-un alt mediu cultural decît cel în care te-ai obişnuit, să înveţi o altă limbă, să înţelegi cum poţi deveni util unei organizaţii sau unei comunităţi. Dificultăţile încep atunci cînd încerci să înţelegi cum alţi oameni văd lumea.”

Europa Liberă: În Republica Moldova nu este prea popular conceptul de voluntariat. Cum se pot schimba lucrurile?

Jeffrey Goveia:
„De fapt, promovarea voluntariatului este una dintre iniţiativele Corpului Păcii în lume. Memorandumul pe care l-am semnat cu Ministerul Construcţiilor are un capitol aparte care presupune promovarea voluntariatului în Moldova. Desigur, patru ani de cînd sunt în Moldova reprezintă prea puţin timp pentru a înţelege această cultură.

Din cîte mi-am dat seama în trecutul comunist al ţării, statul a fost cel care a acaparat tot spaţiul pentru munca care urma să fie făcută. Dacă era vorba de afaceri, statul administra afacerile, dacă era vorba de asigurarea serviciilor sociale, statul îşi asuma această responsabilitate, până şi competiţiile sportive erau promovate de stat. Totul era controlat. În realitate, tot acest spaţiu trebuie să fie completat de stat, de sectorul privat şi de societatea civilă. Din păcate, în acea perioadă statul nu a lăsat uşa deschisă pentru oameni, pentru societate. Atunci cînd Uniunea Sovietică s-a prăbuşit, iar statul s-a retras, oamenii nu au ştiut cum să umple spaţiul destinat lor.

Cred că e nevoie de timp şi de programe care să promoveze voluntariatul astfel încît oamenii să înţeleagă că ei pot schimba lucrurile. În Republica Moldova, foarte mulţi se plâng că tineretul nu are ce face. Unii, după ore, îşi petrec ziua consumând alcool, fumând. Ei au nevoie de activităţi. Statul nu le mai oferă nimic. Deci, cine ar putea să le ofere tinerilor activităţi? Tot ei... Pot folosi casele de cultură, stadioanele, sălile de clasă pentru a se întâlni şi a petrece împreună timpul.

Voluntarii noştri încearcă să discute cu directorii de şcoli, cu reprezentanţii organizaţiilor locale, cu primarii, spunîndu-le: „Cu toţii suntem responsabili pentru tinerii noştri, pentru bătrânii noştri. Statul nu va mai face nimic pentru ei, de aceea trebuie să învăţăm să facem voluntariat, pentru a ne ajuta unul pe altul”. Înţeleg că pentru mulţi nu este chiar atît de uşor să facă acest lucru. Noi gîndim în felul următor: „Dacă nimeni nu o face, noi eu trebuie să o fac”, dar este un altfel de model de gîndire decît cel din Republica Moldova. Aici, încă ne confruntăm cu modelul de gîndire „statul trebuie să ne facă”.

Europa Liberă: Au fost cazuri cînd voluntarii Dvs au spus: „Doamne, e prea greu, nu voi putea face faţă lucrurilor” şi au plecat?

Jeffrey Goveia:
„Da, am avut voluntari care au plecat. Până acum v-am expus zeci de motive care îi fac pe voluntari să vină în Republica Moldova, dar sunt tot atâtea motive care îi fac să plece. Sincer, oriunde în lume este greu să faci voluntariat, în primul rînd din cauza diferenţelor culturale. Pentru că e greu să înţelegi de ce oamenii fac ce fac, de ce spun ce spun, de ce gîndesc cum gîndesc.

Avem voluntari care ne spun că nu mai pot face faţă lucrurilor, le răspund tuturor: „Bine, nu poţi face faţă lucrurilor azi, nu înseamnă că nu te voi ruga să faci acelaşi lucru mâine.” Sincer, dacă nu ar fi fost atît de dificil, dacă moldovenii ar înţelege din prima de ce este nevoie să facă voluntariat, munca noastră nu ar mai fi atît de necesară.”

Europa Liberă: Aici, mulţi cred că voluntariatul este pentru tineri. Aşa să fie? Este o vîrstă până la care, de exemplu, poţi face voluntariat?

Jeffrey Goveia:
„Aici, în Republica Moldova avem 110 voluntari. Unii au 22 de ani, iar alţii 72. Există unele perioade în viaţă cînd este bine să faci voluntariat. De exemplu, după ce absolvi universitatea, cînd încă nu ai pus bazele unei cariere. De asemenea, o bună parte dintre voluntari sunt cei care deja şi-au terminat cariera. Cunosc un voluntar cu care am lucrat mai mulţi ani în urmă. Tocmai terminase o carieră străulicitoare. Toţi prietenii lui au ales să meargă la pensie în ţări calde, exotice, ca să joace golf. El spunea: „eu mai am de lucru. Nu sunt pensionat de viaţă”. Anume asta ne spun o bună parte din voluntarii noştri, ei nu vor să-şi încheie viaţa, mai au multe de oferit.”

Europa Liberă: Recent, aţi încheiat un Memorandum de înţelegere cu Ministerul Construcţiilor din Republica Moldova. Despre ce este vorba?

Jeffrey Goveia:
„Scopul Memorandumului este să susţină proiectele pe care le dezvoltăm în localităţile rurale. E necesară o entitate guvernamentală care să zică: Noi avem nevoie de aceşti voluntari, noi susţinem acest proiect. Memorandumul va dura 5 ani. De asemenea, am ales Ministerul Construcţiilor pentru acest proiect, deoarece voluntarii noştri urmează să lucreze în primăriile din ţară.

Am avut parteneriate excelente cu primarii din localităţi, cu asistenţii de acolo, este o muncă foarte grea, pe care voluntarii noştri o fac cu plăcere. Lucrează cu tinerii de la sate, predau engleza în clasele primare, se implică în curăţirea rîului Prut. Totul depinde de necesităţile localităţii. Astfel, noi învăţăm foarte multe despre Republica Moldova, mergem acasă şi le împărtăşim apropiaţilor experienţa noastră. Suntem un fel de ambasadori ai culturii moldoveneşti. Prin programul Corpul Păcii, America ştie mai multe despre întreaga lume, decît ar şti dacă nu am exista.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG