Linkuri accesibilitate

„De ce „patrioţii” şi „stataliştii” moldoveni s-au ridicat împotriva ministrului Marinuţa?” (Timpul).


Copilul de 13 ani, care a murit acum 12 zile în timpul unei operaţii banale de extirpare a amigdalelor, la spitalul „Emilian Coţaga“ din Capitală, a fost ucis de o supradoză de anestezice, scrie „Adevărul” cu referire la verdictul comisiei medicale formate de Ministerul Sănătăţii. Citându-l pe şeful de la Sănătate, Andrei Usatâi, autorul mai anunţă că ministerul pregătește drept urmare două proiecte de lege, unul dintre care vizând înființarea unui Colegiu al medicilor care va supraveghea activitatea cadrelor sanitare.

Continuând seria de materiale dedicate confruntărilor armate de acum două decenii de pe Nistru, Virginia Dumitraş publică în acelaşi cotidian un interviu cu doi veterani, Grigore Bădașcu de 55 de ani și Mihai Țulea de 43 de ani, interviu în care cei doi îşi exprimă profunda dezamăgire faţă de cum au fost recompensaţi până acum de stat pentru ceea ce au făcut. „Ne-au promis apartament, lot de pământ, dar n-am primit absolut nimic”, a spus ziarului unul dintre veterani.

Despre problemele sistemului de asigurare în sănătate, Olga Ceaglei scrie în săptămânalul „Economist” că: „plățile informale, ineficiența în cheltuirea fondurilor de sănătate, numărul mare a persoanelor neasigurate, infrastructura învechită, transparență insuficientă în activitatea Compania Naţională de Asigurări în Medicină sunt câteva dintre problemele cu care se confruntă sistemul de sănătate din Republica Moldova. Una din soluţii ar putea fi implicarea sectorului privat în sistemul actual de asigurări obligatorii de sănătate, o idee promovată mai ales de companiile de asigurare private care urmăresc creşterea profitului. Jurnalista îl citează pe Mircea Buga, directorul Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, care crede însă că „o eventuală schimbare care ar liberaliza piaţa asigurărilor de sănătate, nu va face decât ca aceeaşi bani să fie redistribuiţi în mai multe fonduri: private sau publice, ceea ce ar însemna decât o fragmentare a acestui fond”.

În Republica Moldova sunt înregistrate peste 6 mii de organizaţii non-guvernamentale, notează ziarul „Moldavskie Vedomosti”. Toate, indiferent de profil, au un scop comun – binele societăţii. O parte dintre directorii ONG-urilor cu care au stat de vorbă jurnaliştii de la „Moldavskie Vedomosti” s-au plâns că reuşesc să strângă prea puţini bani din donaţii. În articol se mai arată că Republica Moldova este singura ţară din Europa, cetăţenii căreia nu au încredere în aproapele lor. Ziariştii fac trimitere la un sondaj realizat de institutul IMAS care arată că „în timp ce jumătate dintre respondenţi periodic jertfesc bani bisericii, doar 4% au transferat în ultimul an bani pentru organizaţiile non-guvernamentale.

„În Moldova va fi deschis un penitenciar european”, mai scrie „Moldavskie Vedomosti”. Primii care vor fi deţinuţi în condiţii europene vor fi infractorii minori, se arată în articol. Publicaţia constată că în Republica Moldova, aproape toate penitenciarele nu corespund standardelor europene. Deţinuţii stau câte 25-27 de persoane în odaie, pe când în închisoarea nouă se planifică odăi separate pentru cel mult doi deţinuţi.

Un articol din „Panorama” abordează problemele financiare ale primăriilor, constată că autorităţile publice locale sunt nevoite să caute tot mai des surse de finanţare alternative deoarece veniturile bugetelor locale obţinute din impozite sunt practic toate transferate către bugetul public. Pentru a primi surse financiare din bugetul de stat, primarii trebuie să fii pregătiţi să facă faţă birocraţiei, iar în unele cazuri să dea şi mită. În schimb, pentru a accede la fondurile europene este nevoie să elaboreze proiecte. Pentru că nu ştiu cum, majoritatea primarilor apelează la intermediari, care le iau procente consistente.

„De ce „patrioţii” şi „stataliştii” moldoveni s-au ridicat împotriva ministrului Marinuţa?” se întreabă în paginile cotidianului „Timpul”, Nicolae Roibu. Jurnalistul observă că „proiectul de lege referitor la modul de acţiune împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spaţiul aerian al R. Moldova, adoptat vineri, 17 februarie, în prima lectură, cu voturile AIE, a provocat o adevărată furtună în mediul unor aşa-zişi patrioţi moldoveni”.
XS
SM
MD
LG