Linkuri accesibilitate

În lipsa surselor proprii, primarii spun că pot conta doar pe autorităţile centrale în cazul că natura va crea probleme.

Căderile masive de zăpadă din această iarnă din Moldova au îngreunat circulaţia, au lăsat izolate case şi localităţi şi au făcut şi o victimă. Dacă ne uităm în calendar vom şti că primăvara se apropie, că zăpezile se vor topi şi întrebarea pe care mulţi moldoveni şi-o pun este dacă, după zăpezi să se aştepte şi la inundaţii ? Mai ales că în ultimii ani inundaţiile în Moldova au devenit ceva destul de obişnuit. Lucia Diaconu şi-a pus şi ea această întrebare dar a vrut să afle şi dacă situaţia preocupă şi autorităţile.

Autorităţile centrale, prin mesageri de ocazie, dau asigurări că nu există premise pentru inundaţii după topirea zăpezilor abundente care au ţinut întîietatea în buletinele de ştiri televizate. Iată ce a declarat pentru postul nostru de radio Directorul Serviciului Hidrometeorologic de Stat Ilie Boian.

“Peste 90% din debitele rîurilor mari din Republic Moldova Nistru şi Prut se formează nu pe teritoriul acesteițări, ci în afară, adică în cursurile superioare ale rîurilor, în Ucraina şi România, în Carpaţi adică. Acolo, la moment, stratul de zăpadă se află în limitele normei. Adică nu avem surplus de umezeală acolo, cantităţi enorme de zăpadă care ar putea provoca viiturile acestea de primăvară, viituri foarte puternice.”

Altă instituţie a statului, Apele Moldovei, care are în gestiune digurile şi lacurile de acumulare importante a anunţat că îşi ia totuşi măsurile necesare de precauţie. „Noi trebuie să fim îngrijoraţi, că este un obiect care poate să ne aducă surprize în urma ploilor abundente timp de două zile, şi gata noi avem deja probleme cum au fost în 2010. Pentru asta şi este serviciul de exploatare, agenţia Apele Moldovei care permanent monitorizăm situaţia şi luăm deciziile respective,” - astfel ne-a explicat nevoia unor asemenea acţiuni directorul adjunct al Agenţiei Mihail Pencov.

Tot de la Mihail Pencov am aflat că autorităţile au decis să înceapă golirea lacului de acumulare de la Costeşti-Stînca, măsură obligatorie în prag de primăvară: „Împreună cu colegii din România am luat decizia şi de lunea trecută noi am început să mărim debitul de evacuare a apei, să golim încă mai mult lacul de acumulare. La moment, nivelul este mai jos cu 6 m decît cel normal, şi o să-l mai scădem încă cu vreo 4-5 ca să avem un volum de acumulare care corespunde volumului de rezervă de zăpadă în Carpaţi. Şi atunci noi am evitat problemele.”

Am încercat să aflu cum se asigură autorităţile de la nivel local. Iată ce ne-a spus Petru Gandrabur, primarul satului Ţînţăreni, localitate din raionul Cantemir care a suferit de pe urma inundaţiilor din vara anului 2010: „O să întreprindem măsuri pentru diminuarea consecinţelor în caz de necesitate atunci cînd se va crea situaţia. Digurile au început a fi lucrate acuma 2010-2011 nu s-au finisat lucrările din mai multe probleme. S-au legat relele de noi, sărăcia, nevoile. Noi, în 2010, un preşedinte de raion nu putea găsi două excavatoare să încărcăm pămînt. Îţi închipui ţară de asta? Nu mai spun de mine, de primar. Şi noi iaca unica ce-am reuşit în doi ani de zile, cu ajutorul ONU, să ne acorde o susţinere financiară să avem măcar un excavator care să fie proprietate publică.”

Şi Gheorghe Filipschi, primarul satului Nemţeni, unul dintre cele mai afectate de inundaţiile de acum doi ani: „La baraj s-a reparat numai acolo unde a fost locul acela rupt. Şi mai mult nu s-a făcut nimic, nu s-a întărit, nu s-au făcut alte lucrări. Era problema cu banii acolo, de la ecologie, de la minister trebuiau să repartizeze şi pînă în iarnă nu s-a făcut nimic.”

În lipsa surselor proprii, primarii spun că nu pot decît miza pe autorităţile centrale în cazul în care natura va pune totuşi la încercare capacitatea de mobilizare a oamenilor.
XS
SM
MD
LG