Linkuri accesibilitate

Cu ambasadorul Alexei Cracan despre realitățile lingvistice și politice din Letonia și respingerea oficializării limbii ruse ca limbă de stat prin referendum.


Simbata în Letonia, s-a desfăşurat un referendum privind acordarea limbii ruse a statutului de limbă de stat. În Letonia există o singură limbă de stat, cea letonă, iar limba rusă are statut de limbă străină. Letonii au răsturnat referendumul: rusa nu va fi limbă de stat în acest stat baltic. Agenţia RIA Novosti îl citează pe reprezentantul oficial al MAE al Rusiei, Alexander Lukashevich, care a declarat că rezultatele acestui referendum nu reflectă nici pe departe stările de spirit din Letonia din cauza că 319 mii de oameni, aşa-numiţii „necetăţeni”, au fost lipsiţi de dreptul de a-şi expune poziţia în această problemă. „Necetăţenii” sunt persoanele care locuiesc permanent în Letonia, dar ale căror drepturi sunt restrânse, astfel, ei nu au dreptul să voteze la alegerile generale pe ţară şi la referendumuri. Alexei Cracan, ambasadorul Moldovei la Riga vorbeste Europei Libere despre ce semnale dă rezultatul acestui plebiscit.

Alexei Cracan: „În primul rând acesta este un triumf al logicii. Societatea, liderii politici, Ambasadorul la Riga Alexei Cracan

Ambasadorul la Riga Alexei Cracan

întregul popor au trecut printr-o clipă de unire, un proces sincronizat pentru ca a doua zi fiecare leton să fie mândru pentru rezultate. Letonia aş spune că a făcut un pas istoric înainte, deoarece limba este un pilon, pe care rezidă suveranitatea, demnitatea şi viitorul oricărei ţări. Societatea letonă a demonstrat o maturitate. Poate pentru prima dată lumea care a ieşit la votare a fost absolut unanimă.”

Europa Liberă: Totuşi din populaţia de două milioane a Letoniei sunt etnici ruşi. Să înţelegem noi că referendumul din Letonia a fost unul controversat şi a accentuat ruptura din societatea letonă?

Alexei Cracan:
„Nu există nici o ruptură. Da, aici există o comunitate rusofonă foarte importantă, dar nu este ruptură pe unităţi, nu este o luptă, nu este divergenţă. Tot procesul a fost într-un câmp legal, absolut constituţional. În genere, referendumul acesta a fost a treia etapă. Prima: totul s-a început de la aceea că o societate rusă a colectat 15 de mii de semnături notarial autentificate pentru a iniţia acest proces. Etapa a doua s-a desfăşurat în luna noiembrie, timp de o lună au fost colectate circa 240 de mii de semnături în favoarea limbii ruse ca să fie limbă de stat. Constituţional numărul acesta de semnături a fost suficient pentru referendum. Totul a fost absolut legal, liniştit, fără mari polemice, fără bătălii în presă, totul s-a petrecut absolut normal.”

Europa Liberă: Domnule ambasador, eu am reţinut spusele mai multor susţinători ai aprobării referendumului. Ei au spus că prin acest referendum, dacă ar fi avut alte rezultate vroiau să pună capăt a ceea ce ei consideră ca discriminare faţă de rusofoni. Să fie evidenţiat pronunţată această discriminare într-un stat european?

Alexei Cracan:
„În Republica Letonia nu există nici o discriminare faţă de limba rusă. Peste tot este auzită limba rusă. Există un număr colosal de ziare, reviste. Din cei trei operatori naţionali a serviciilor de televiziune, în pachetele minimale patru sau cinci programe sunt în limba letonă, restul de 20 în limba rusă. La nivel de comunicare nu există nici un tabu, nici o discriminare. Viceversa. Pot să vă spun că au fost înregistrate, ce este absolut ilegal, foarte multe cazuri când unii patroni nu angajează pe cetăţenii letoni la serviciu din motivul că aceştia nu cunosc limba rusă. Adică statul leton creează condiţii absolut egale la toate comunităţile care locuiesc şi sunt înregistrate în ţara de reşedinţă.”

Europa Liberă: Domnule Cracan, pare-se cunoaşterea limbii de stat este unul din criteriile importante pentru acordarea cetăţeniei Letoniei, totuşi.

Alexei Cracan:
„Cunoaşterea limbii de stat este absolut obligatorie pentru a obţine cetăţenia. Plus se mai adaugă la această condiţie o vechime de şedere în Letonia de cinci ani. Da, uitaţi-vă, într-adevăr, examenul lingvistic este unul foarte şi foarte sever. El conţine două etape: în scris şi a doua oral. Examenul nu este un proces formal. Într-adevăr, cel care doreşte să obţină cetăţenia, el trebuie să dea dovadă de o cunoaştere bună a limbii letone. Plus la aceasta, în nici o funcţie de stat nu poate fi atribuită unui necunoscător a limbii letone. De pildă, în Parlamentul leton toţi, chiar şi rusofonii, toţi cunosc la perfecţie limba letonă.”

Europa Liberă: Dumneavoastră aţi spus că limba rusă nu este străină în acest stat baltic. Ce s-ar fi întâmplat dacă rezultatul referendumului ar fi fost altul?

Alexei Cracan:
„E foarte greu de presupus. Eu cred că ar fi o criză politică, deoarece preşedintele ţării a declarat că nu va promulga această lege, va demisiona. Acelaşi proces eu cred că s-ar întâmpla şi în Parlament, în Saeima, Republicii Letone. Însă de la bun început era cunoscut că alt rezultat este imposibil de a fi deoarece dacă luăm numărul total al comunităţilor rusofone, el nu atinge numărul de 672 583 ca acest referendum să fie validat pro atribuirea limbii ruse a unui statut oficial.”

Europa Liberă: Acum se vor potoli spiritele acolo? Care va fi impactul?

Alexei Cracan:
„Dar spiritele aici niciodată nu au fost tulburate sau perturbate. Au fost oficializate rezultatele şi într-adevăr Guvernul a venit la înţelegerea că trebuie să asigure unele condiţii pentru comunităţile de aici.

Printre acţiunile ce vor urma le-aş numi deschiderea centrelor lingvistice cu predare a limbii letone gratis. Vor mai fi şi alte acţiuni ca într-adevăr a suda relaţiile dintre toţi cetăţenii şi locuitorii Letoniei. Problema lingvistică ea nu există.

Da, eu înţeleg că există o generaţie de bătrâni, cărora într-adevăr nu numai limba letonă, care se socoate de fapt o limbă destul de dificilă de studiat, însă aici sunt condiţii. Şi plus este necesar numai de voinţă. Dar eu cred că orice persoană cu orice capacităţi în viaţă poate studia una, două, trei, dar poate şi mai multe limbi.”

Europa Liberă: Să înţeleg eu că această problemă a apărut poate din pricina că reprezentanţi ai altor etnii mai greu ajungeau în anumite funcţii de conducere, în mediul de afaceri, în alte structuri?

Alexei Cracan:
„Nu, Letonia în genere este o ţară a oportunităţilor. Dacă vreai neapărat vei atinge scopul, poţi să-ţi realizezi într-adevăr orice vis al tău. Nu este o discriminare faţă de funcţie, dar pentru a o obţine trebuie să corespunzi unor cerinţe, printre care cunoaşterea limbii de stat, adică a limbii letone. De pildă în Parlament există un partid, unde sunt şi foarte mulţi cetăţeni de origine rusă, acum cetăţeni ai Republicii Letonia, care foarte bine posedă limba letonă.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG