Linkuri accesibilitate

Transnistria, cu un ochi spre Rusia şi cu altul spre… Muntenegru


Staţiunea de lux Sveti Stefan, Muntenegru, malul Mării Adriatice.
Staţiunea de lux Sveti Stefan, Muntenegru, malul Mării Adriatice.

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. În ediţia de astăzi:

Ce se poate schimba în relaţia Tiraspolului cu Chişinăul şi cu restul lumii? Şi de ce noua administraţie se gândeşte să pună rubla rusă în circulaţie paralelă cu rubla transnistreană? Discutăm astăzi cu oaspetele ediţiei, jurnalistul din Tiraspol Maxim Kuzovlev. O altă temă a ediţiei – un nou dosar la Curtea Europeană a Drepturilor Omului depus de locuitori ai regiunii transnistrene, care îşi cer dreptul la viaţă.

Mai întâi, buletinul de ştiri cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:15:00 0:00
Link direct



Activitatea comercială a regiunii transnistrene cu restul Republicii Moldova s-a înviorat în luna ianuarie, arată ultimele date statistice de la Tiraspol. Activizarea, ce-i drept, moderată, a comerţului are loc după ce noul lider al administraţiei Evgheni Şevciuk, a anulat, cu primele sale dispoziţii, la sfârşitul lui decembrie, taxa de 100 de procente impusă mărfurilor moldoveneşti. După începutul crizei economice globale în 2008, Republica Moldova a devenit principalul partener comercial al Tiraspolului, asimilând, anual, mai bine de 30 la sută din exporturile regiunii transnistrene.

Într-un interviu acordat serviciului său de presă, Evgheni Şevciuk a declarat că Transnistria şi Republica Moldova au vectori de dezvoltare diferiţi, însă Tiraspolul ar dori să edifice un sistem de relaţii, bazat pe încredere, ce le-ar permite oamenilor de pe ambele maluri ale Nistrului să se deplaseze liber, iar agenţilor economici să se dezvolte într-un mod activ. „Suntem în secolul 21 şi nu trebuie să avem spaime sau bariere artificiale ce ar împiedica dezvoltarea economiei şi a societăţii”, a declarat Şevciuk.

În acelaşi interviu, liderul transnistrean a spus că ia în consideraţie posibilitatea introducerii rublei ruseşti în liberă circulaţie în regiune. Evgheni Şevciuk a mai spus că o valută unică cu Federaţia Rusă va permite economisirea pe schimbul valutar şi ar putea încuraja investiţiile directe. Referindu-se la problema datoriilor la gazele ruseşti, care au ajuns la 2,8 miliarde de dolari, el a spus că Transnistria se află într-o situaţie economică extrem de dificilă şi, practic, nu este în stare să-şi achite nici plăţile curente. Experţi ruşi şi transnistreni ar urma să sistematizeze datoriile, să clarifice situaţia privind tranzitul de gaze naturale şi să ducă până la capăt evaluarea întregului patrimoniu al sectorului gazier al regiunii. În opinia lui Evgheni Şevciuk, fără creşterea bunăstării populaţiei şi agenţilor economici, Transnistria nu va fi în stare să achite integral consumul şi să progreseze în problema datoriilor la gaze nici pe parcursul următorilor doi ani.

Şefa Fondului de pensii din Tiraspol, Oxana Bulanova, a dat asigurări că plăţile sociale vor fi achitate fără întârzieri şi în anul 2012. Ea a spus că situaţia se află sub controlul executivului şi al noului lider al Transnistriei. Într-o emisiune la postul local de televiziune TSV, Oxana Bulanova a spus că în bugetul regiunii există surse pentru acoperirea deficitului, dar nu a precizat care anume ar fi acestea. Potrivit Novîi Reghion, deficitul Fondului de pensii este de aproape 50 la sută. În Transnistria sunt 137 de mii de pensionari, pensia medie fiind de aproximativ 95 de dolari.

Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii – UNICEF Moldova este dispus să iniţieze noi proiecte sociale în regiunea transnistreană. Anunţul l-a făcut şefa reprezentanţei UNICEF la Chişinău, Alexandra Yuster, care s-a întâlnit, la Tiraspol, cu responsabila de relaţii externe, Nina Ştanski, transmite Novîi Region. UNICEF Moldova ar putea acorda o atenţie prioritară familiilor adoptive şi problemei abandonului copiilor. Nina Ştanski a salutat intenţiile UNICEF, apreciind înalt activitatea reprezentanţei de la Chişinău care este prezentă, prin unele activităţi, de 10 ani, în regiunea transnistreană.

Federația Rusă şi Ucraina intenţionează să contribuie la încheierea cât mai rapidă a unui acord privind reglementarea conflictului transnistrean, a declarat ministrul rus de Externe Serghei Lavrov. Potrivit portalului Unimedia, Lavrov a făcut această afirmație după ce a discutat problema transnistreană cu omologul său ucrainean Konstantin Grișcenko în cadrul unei intrevederi care a avut loc pe 14 februarie în Nijni Novgorod. „Rusia şi Ucraina, ca ţări garante şi mediatori în procesul de negocieri în formatul 5 +2, poartă o răspundere deosebită în asigurarea unei soluţionări politice eficiente în cadrul integrităţii teritoriale a Republicii Moldova şi asigurarea unui statut special garantat pentru Transnistria”, a spus șeful diplomației ruse. Amintim că prima rundă rundă oficială de negocieri în formatul „5+2” privind reglementarea conflictului transnistrean a avut loc în decembrie 2011, la Vilnius, și a fost dedicată principiilor procedurale şi aspectelor organizatorice ale procesului de negocieri. Următoarea rundă e programată pentru această lună și va avea loc la Dublin, în Irlanda, ţara care a preluat Preşedinţia OSCE în 2012.

*

Maxim Kuzovlev
Maxim Kuzovlev
Europa Liberă: Liderul transnistrean Evgheni Şevciuk a acordat serviciului său de presă un interviu în care a vorbit despre paşii întreprinşi în cele 45 de zile de la intrarea sa în funcţie şi planurile de viitor. L-am întrebat pe oaspetele ediţiei de astăzi, pe jurnalistul din Tiraspol Maxim Kuzovlev, prin ce se deosebeşte poziţia noii administraţii de cea a lui Igor Smirnov în domeniul relaţiilor externe şi în procesul reglementării transnistrene:

Maxim Kuzovlev: „În relaţiile sale externe, vectorul Transnistriei, practic, nu s-a schimbat. Evgheni Şevciuk a spus, în acest interviu, că Republica Moldova îşi are vectorul său de dezvoltare, iar noi avem o altă direcţie. Deşi, el mereu subliniază că este destul de complicat să ai vecini şi să nu te împaci cu ei. Pentru că trăim într-o lume globală şi a te izola în interiorul Transnistriei nu este posibil, este o cale spre nicăieri.”

Europa Liberă: Acest lucru înseamnă că Transnistria va pleda în continuare pentru independenţă şi apropiere de Rusia, dar va încerca să elimine şi nişte bariere între cele două maluri ale Nistrului…

Maxim Kuzovlev: „În general, intenţiile noii administraţii în raport cu Chişinăul sunt destul de binevoitoare. Ei spun că viaţa oamenilor de rând trebuie să devină mai bună, ca oamenii să se poată deplasa mai uşor, să nu aibă probleme cu actele de identitate, să existe relaţii mai bune între agenţii economici. Însă eu nu-mi amintesc, spre exemplu, ca administraţia precedentă să fi fost împotrivă la ceste lucruri. Şi ea a vorbit tot timpul despre cât de important este ca viaţa oamenilor să se schimbe în bine, şi evita în mod principial problemele politice. Actuala administraţie face acelaşi lucru. Dar, trebuie să subliniez, face asta într-un mod mult mai simpatic, mai exact şi mai plăcut pentru nişte oameni moderni, nu atât de rigid ca fosta administraţie. Totodată, eu cred că în relaţiile cu Chişinăul, actuala administraţie se va lovi de aceleaşi probleme ca şi administraţia precedentă. Altceva este cum va ieşi din această situaţie şi cum va lucra cu ţările donatoare ale Republicii Moldova şi ale Transnistriei.”

Europa Liberă: Relaţiile externe sunt adesea expresia relaţiilor economice externe. În acelaşi interviu, Evgheni Şevciuk a vorbit despre posibilitatea introducerii în liberă circulaţie în Transnistria a rublei ruseşti, în paralel cu rubla transnistreană. De ce ar fi necesară o asemenea măsură?

Bancnote ruseşti, proaspăt scoase de sub tipar
Bancnote ruseşti, proaspăt scoase de sub tipar
Maxim Kuzovlev: „Dl Şevciuk crede că această măsură va face viaţa mediului de afaceri mai activă. Şi că marele avantaj ar fi eliminarea diferenţei la cursul de schimb între rubla transnistreană şi rubla rusească pentru agenţii economici care au relaţii directe cu Federaţia Rusă. Este greu de spus dacă o asemenea măsură va fi benefică sau nu pentru Transnistria. Ea îmi aminteşte de modelul Muntenegrului. Acolo tot circulă două valute. În Muntenegru, moneda naţională este euro. Dar ţara nu este membră a zonei euro şi, prin urmare, nu are dreptul să emită moneda euro. Ea se mulţumeşte doar cu acele mijloace care sunt aduse de peste hotare, în principal, de către turişti. Deşi, în paralel, în Muntenegru circulă şi moneda naţională – dinarul. Iar până la euro, în circulaţie era marca germană. Prin ce este asemănătoare situaţia? Prin faptul că Muntenegru este o ţară mică, având o populaţie de numai 610 mii de oameni, şi, în principiu, într-o ţară atât de mică este simplu să aplici politica monetară. Apoi, în Muntenegru, banca naţională are numai funcţii de supraveghere. Nu ştiu, poate că şi statul transnistrean vrea să păşească pe aceeaşi cale? Dl Şevciuk spune că asemenea precedente există în lume, poate că el se referea la varianta Muntenegrului, sau poate că nu. Apropo de funcţiile de supraveghere a băncii. Noul şef adjunct al băncii centrale transnistrene, dna Radulova a anunţat că banca renunţă să mai urmărească să aibă câştiguri şi că această funcţie va fi transmisă băncilor comerciale şi agenţilor economici. Probabil că acest lucru se înscrie în noua politică monetară pe care încearcă să o promoveze dl Şevciuk, atunci când vorbea despre circulaţia paralelă a rublei ruse şi a celei transnistrene. Ar mai fi de spus ceva şi anume că această idee nu este în nici un fel coordonată cu banca centrală a Federaţiei Ruse. Este limpede, pentru că banca centrală transnistreană nu va putea avea dreptul că emită ruble ruseşti şi, probabil, ca şi în Muntenegru, va exercita numai funcţii de supraveghere. Asta în cazul în care, totuşi, rubla rusă va fi introdusă în circulaţie paralelă cu rubla transnistreană.”

Europa Liberă: oaspetele ediţiei de astăzi, jurnalistul din Tiraspol, Maxim Kuzovlev.

*

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Strasbourg, Franţa
Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Strasbourg, Franţa
În ciuda faptului că Transnistria nu este recunoscută de nici un stat în lume, unii locuitori ai regiunii au ajuns să-şi apere drepturile tocmai la Strasbourg, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Tiraspolul nu recunoaşte jurisdicţia acestei înalte instanţe. Totuşi, activiştii pentru drepturile omului afirmă că acceptarea pe rol a unor dosare ar fi contribuit la rezolvarea unor cazuri, chiar dacă ele sunt mai degrabă nişte excepţii. De regulă, plângerile vizează administraţia transnistreană - arestări şi detenţii abuzive, încălcarea dreptului la studii în limba maternă sau a dreptului la proprietate. Recent însă Curtea Europeană a Drepturilor Omului a acceptat o petiţie a unei locuitoare din regiunea transnistreană în care este vizat guvernul de la Chişinău. Despre ce anume este vorba, aflăm de la Cornelia Cozonac:

Măsurile de încredere prin care oficialii de la Chişinău încearcă să atragă simpatiile cetăţenilor din stânga Nistrului pentru a accelera reglementarea crizei transnistrene şi-ar putea face efectul doar dacă ei, cetăţenii, le vor sesiza la modul practic. Locuitorii din raioanele din stânga Nistrului spun că este foarte important să-şi poată exercita dreptul de vot, la secţiile de votare deschise în partea dreaptă a Nistrului, dar, la fel de important, e să poată beneficia de gratuităţi sociale cum ar fi indemnizaţia pentru creşterea copiilor sau pensii, fără să li se reproşeze că n-ar fi contribuit la bugetul asigurărilor sociale sau ar avea alocaţii de la administraţia secesionistă de la Tiraspol.

Este şi cazul Oxanei Şutac din oraşul Grigoriopol, care creşte de una singură patru copii cu vârste cuprinse între 2 şi 10 ani. Femeii îi vine extrem de greu, deoarece soţul este condamat pentru o presupusă crimă, iar retribuţia de infirmieră nu-i ajunge barem pentru strictul necesar, ne-a spus bunica copiilor Ana Groza:

„Ea nu are ajutor de nicăieri. Este singură cu patru copii şi nimeni nu-i dă nimic. Patru copii şi ea a cincea trăiesc întro cameră şi acum nu are încălzire. I-au spus că vor veni de la Chişinău, să-i dea o mână de ajutor, dar nu ne mai dă nici Chişinăul nimic, nici nu avem la cine ne orienta.”

Decizia instanţei moldoveneşti în care se vorbeste desptre "statul Transnistrean"
Ajunsă la disperare, Oxana Şutac a solicitat de la Casa Naţională a Asigurăirilor Sociale indemnizaţia unică la naşterea ultimului copil şi cea pentru creşterea copiilor. Cererea i-a fost respinsă, pe motiv că ar primi indemnizaţii de la administraţia de la Tiraspo:

„Chişinăul mi-a refuzat pentru că primesc indemnizatie de aici, de la noi, dar ce faci cu banii aceea? Copii mei sunt tot cetăţeni ai Moldovei şi ar trebui să fie ajutaţi”.

Culmea e că şi instanţele naţionale, unde femeia a contestat refuzul CNAS, au considerat neîntemeiată cererea sa, deoarece, cum se menţionează chiar în hotârărea Curţii Supreme de Justiţie, citez, „reclamanta domiciliind în raionul Grigoriopol sub jurisdicţia statului Transnistrean, beneficiază de indemnizaţii pentru fiecare copil” (!).
Alexandru Zubco
Juristul de la Asociaţia Promolex, Alexandru Zubco, care apără interesele femeii în instanţele de judecată, califică incorectă situaţia în care Casa Naţională de Asigurări Sociale refuză stabilirea şi achitarea plăţilor sociale pentru beneficiarii din regiunea transnistreană pe motiv că respectivii ar primi sume băneşti de la organele administrative neconstituţionale. Potrivit lui, legislaţia Republicii Moldova nu prevede expres posibilitatea de a lipsi cetăţenii săi de dreptul de a beneficia de alocaţii sociale, pentru faptul că aceştia le-ar primi dintr-un „fond nerecunoscut”. De asemenea, în actele normative nu există o explicaţie a noţiunii de pensie sau indemnizaţie transnistreană, susţine Alexadru Zubco:

„Aceasta-i un fel de discriminare pe motiv de teritoriu, pentru că dna respectivă dacă locuia în raionul Dubăsari, în satul Coşniţa, de exemplu, adică sub jurisdicţia Chişinăului, ea primea pensie, dar dacă dânsa trăieşte peste Nistru, după hotarul administrativ, nu i se poate. Asta-i o formă de pedeapsă şi e mai grav.”

Maria Bortă

De cealaltă parte, autorităţile de la Chişinău deşi susţin că persoanele din stânga Nistrului au aceleaşi drepturi ca şi toţi cetăţenii R.Moldova, spun, totuşi că ei pot beneficia de pensii şi indemnizaţii doar dacă se dezic de cele pe care le primesc de la administraţia transnistreană. Mai mult chiar, directoarea CNAS, Maria Bortă, recunoaşte că instituţia pe care o conduce face schimb de informaţii cu structurile din regiunea transnistreană pentru a veghea ca nu cumva cetăţenii Republicii Moldova să primească pensii din două fonduri:



„De fapt nu se refuză, pentru că ei sunt cetăţeni ai R. Moldova, trebuie de văzut care-i contextul. Dacă el, de acolo, s-a adeverit că primeşte, pentru că noi primim informaţia de acolo, cine primeşte de acolo, noi transmitem informaţia cine dă de aici, fiindcă politica-i politică, dar noi ne socotim până când integri. Şi pensia la nimeni nu se refuză, dar dacă el primeşte de acolo, înseamnă că nu i se dă de aici, fiindcă pensie dublă nu poate primi nimeni, nici cu Rusia, nici cu România sau altă ţară”.

Cazul mamei şi celor patru copii din Grigoriopol care îşi cer dreptul la existenţă a ajuns pe masa judecătorilor de la CEDO şi, la părerea unor experţi, ar putea să aducă o nouă condamnare Republicii Moldova pentru neonorarea obligaţiunilor privind respectarea drepturilor omului.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG