Linkuri accesibilitate

„Este important nu cum se numeste limba, ci să ai ce pune pe limbă.”

Securitatea alimentară este un concept relativ recent, care s-a impus începaâd din anii 1970. Conceptul a evoluat de la consideratii mai degraba cantitative si economice, spre o definitie care tine cont de calitatea alimentelor si de dimensiunea umana.

Conceptul a evoluat si pe fondul actualei suprapopulari a multor parti ale planetei si al cresterii preturilor produselor alimentare, in vreme ce, mai peste tot, calitatea acestora scade. Un alt factor care a impus necesitatea gasirii unei abordari sistematice a problemei alimentare la scara globala este si urbanizarea galopanta, faptul ca din ce in ce mai multi oameni locuiesc in orase, in vreme ce zonele rurale se depopuleaza.

Organizatia mondiala pentru alimentatie si agricultura (FAO) a redactat inca acum un sfert de secol, in 1987, un raport special pe aceasta teama, raportul Brundtland, de la numele principalei coordonatoare, care a lansat atunci si conceptul complementar de „dezvoltare durabila“.

A mai fost introdus, in cadrul aceleiasi politici, si conceptul de „trasabilitate“, care implica posibilitatea de a trasa originea si modul de prelucrare a unui produs alimentar, asa cum spune expresia consacrata, „de la furca pina la furculita“.

In afara de explozia demografica, principalii factori care pun in pericol din ce in ce mai mult securitatea alimentara sint penuria de apa -intrucat agricultura depinde de accesul la apa dulce; degradarea solurilor, in special prin folosirea intensiva a ingrasamintelor chimice; si, desigur, modificarea climei.

Securitatea alimentara mai acopera si chestiunea calitatii alimentelor. Calitatea alimentelor se degradeaza de multa vreme chiar si in democratiile occidentale. Industrializarea, produsele in serie, folosirea pe scara larga a conservantilor chimici, generalizarea produselor de tip fast-food au deja un impact asupra sanatatii locuitorilor chiar si in tarile afluente economic.

-----------------

Grija politicienilor pentru securitatea alimentară nu este doar o sarcină managerială, dar şi calea spre inimile alegatorilor. Asta după ce romantismul politic de la sfârşitul secolului trecut nu mai aduce dividendele de alta data. Fostul premier Vasile Tarlev chiar a intrat le vremea sa în folclorul modern cu expresia „este important nu cum se numeste limba, ci să ai ce pune pe limbă”. Un popor care mai are o generaţie de supravieţuitori ai perioadelor de foamete este lesne de convins cu asemenea abordări.

Un partid politic de apariţie recentă a lansat de curând avertismentul că în urma secetei din toamna şi a gerurilor actuale, dar mai ales în urma inactivităţii autorităţilor, în acest an securitatea alimentară redevine o sarcina de actualitate. Unul dintre fruntaţii acestul partid, Viorel Chivriga, el şi expert economic, spunea că 2012 va fi anul cu un acces extrem de redus la produse alimentare de bază, în particular avându-se în vedere recolta compromisă în proporţie mare a grâului alimentar, iar ca să evite acest lucru, autorităţile ar trebui să intervină de urgenţă, cu o comisie de intervenţie pe piaţa cerealieră, compensarea costului motorinei pentru lucrările de primăvară sau cu o rezervă de stat mai solidă la grâul alimentar.

Ministrul agriculturii, Vasile Bumacov, cel care de altfel a şi o provocat oarecum această dezbatere, anunţând ceva mai înainte că vremea a compromis deja o mare parte din recolta de cereale, spune totuşi să propunerile respective ţin mai degrabă de domeniul retoricii politice, şi nu de cea pragmatică:

“Situaţia cu adevărat este complicată. Am pierdut 70 la sută din rapiţă, 30 la sută din grâu, pe alocuri chiar 70 la sută din struguri. Dar asta nu înseamnă că nu vom avea ce mânca în acest an. Avem suficient material seminciar. Vom semăna mai mult porumb, pentru că el este la fel de scump şi cotat ca grâul. Vom lua măsuri cu viţa -de-vie, ca s-o curăţăm corespunzător şi s-o reînnoim. Foarte curând vom întruni agricultorii ca să dicutăm aceste soluţii. Eu dacă n-aş fi ministru, tot aş putea propune compensarea motorinei. Împărţirea motorinei nu este altceva decât o metodă de corupţie… Provocarea panicii nu cred că este cea mai bună metodă de a te promova politic.”

Experta în alimentaţie şi sănătate, Galina Obreja, este de acord că Republica Moldova are o mare problemă cu siguranţa alimentară, dar spune că aceasta ar rezulta mai degrabă din cultura nutritivă a populaţiei decât din faptul că nu ar exista suficient acces la produsele de bază:

„Suntem o ţară agrară şi s-ar părea că ar trebui să avem acces la produse alimentare de calitate, dar situaţia este dezastruoasă. Toată populaţia consumă foarte puţine fructe şi legume. Un alt factor este supraconsumul energetic, adică consumul matre de grăsimi şi de glucide uşor asimilabile cum ar fi zahprul. Drept urmare, 50 la sută din populaţia adultă este supraponderală sau obeză. Consecinţele sunt tensiunea arterială ridicată, hiperholesterolemia, iar drept urmare o mortaliotatea foarte înaltă sau o dizabilitate foarte înaltă. Produsele sănătoase nu sunht mai scumpe decât cele nesănătoase. Dar suntem prea puţin informaţi despre alimentaţia sănătoasă şi avem o publicitate foarte intensă la produsele nesănătoase care nu se poate compara cu publicitatea modului sănătos de alimentaţie. ”

Galina Obreja mai spune că nu le-ar putea reproşa autorităţilor lipsa totală de preocupare pentru aceasta problemă, dar că măsurile întreprindse nu ar fi suficiente deocamdată:

“Ministerul Agriculturii, de exemplu, are strategii specile de extindere a suprafeţelor livezilor, altele de genul acesta. Dar o problemă mare este că fructele şi legumele la noi sunt mai puţin accesibile în afara sezonului. La nivel de politici de stat, se poate creşte disponibilitatea acestora în afara sezonului. Există procedura de congelare, există procedura de uscare, conservarea nu neapărat cu sare sau uleiuri. Ministerul, din politicile pe care le adoptă, ia anumite măsuri pentru sporirea securităţii alimentare, dar de obicei totul se reduce la cereale. Dar securitatea alimentară nu înseamnă doar cereale,” ne-a spus expert Galina Obreja.
XS
SM
MD
LG