Linkuri accesibilitate

Punct și de la Capăt: Moldova quo vadis ? O masă rotundă cu politologii Radu Vrabie și Cornel Ciurea.


La pomul lăudat să nu te duci cu sacul, asta spune proverbul vechi de când lumea, care sugerează celor care nu vor să rămână păcăliţi, barem să se convingă că pomul face smochine şi nu ghinde înainte de a-şi face planuri, de durată, dar şi pe termen scurt. Principiul valabil nu doar pentru gospodinele peţitoare, dar mai ales pentru politicienii care decid încotro să-şi întoarcă feţele radioase, ornate cu zâmbete şi cui să-i întoarcă spatele.

Întrucât în spaţiul public tot mai des vedem încercări de a acredita ideea că girueta politicii externe a Moldovei ar trebui îndreptată exact invers, spre imaginara, deocamdată, Uniune Euro-Asiatică, abandonându-se vector european, chipurile compromis, le-am propus astăzi invitaţilor mei să ne uităm un pic la sursa ce emite această ispită, astfel încât, dacă va fi să ne pornim la pomul lăudat, etc.

Mai întâi vă propun să ascultaţi un fragment din interviul acordat Europei Libere de cunoscutul cercetător de la European Centre for Foreign Relations de la London (Centrul de Relaţii Externe de la Londra), Andrew Wilson, cel care are opinii şi analize acoperite despre ceea ce se întâmplă şi se poate întâmpla în Rusia.

Europa Libera: Există un proverb la mai multe popoare, care spune: „nu dai cioara din mână pentru vrabia de pe gard”. In acest caz, Uniunea Europeană este cioara din mână? Pentru că mulţi oameni, probabil, visează la renaşterea Uniunii Sovietice şi tratează viitoarea uniune euro-asiatică ca pe o Uniune Sovietică reconstruită de Rusia şi de Vladimir Putin, în special. Este această uniune un proiect fezabil?

Andrew Wilson:
„Nu, cred că vorbiţi despre un miracol. Sunt 20 de ani de la prăbuşirea URSS, iar independenţa statelor postsovietice este un fapt real. Doi: Republica Moldova, care acum (Foto: Lina Grâu)

(Foto: Lina Grâu)

este mult mai independentă în relaţia cu Rusia şi România, e un stat legalizat. În engleză avem un proverb, care spune că pasarea din mână e mai preţioasă decât pasărea din copac. Da, Uniunea Europeană este pasărea din mână, o puteţi atinge.

Rusia, desigur, propune oferte palpabile, dar acestea tind sa fie mai mult politice, este vorba de relaţii comerciale directe, subsidii, etc. Oricum, ei sunt mai puţin credibili pe termen lung. Desigur, nu pot prezice viitorul Uniunii Europene, de aproape 20 de ani noi avem propriile noastre probleme”.

*

Invitaţii mei de astăzi sunt politologii Cornel Ciurea şi Radu Vrabie şi vom discuta despre In studioul Europei Libere

In studioul Europei Libere

evoluţiile din Rusia şi influenţa pe care o exercită acestea asupra situaţiei politice din Republica Moldova. Ce se întâmplă de fapt în Rusia? Contestările lui Putin şi ale putinismului au şanse? Şi ce utilitate are exerciţiul acesta politic, care se întâmplă în Rusia, domnule Vrabie?

Radu Vrabie:
„Din punctul meu de vedere, în Rusia are loc un proces destul de interesant. Un politician, care se vrea un lider al naţiunii, este într-un moment de cotitură, să zic aşa. El îşi doreşte la următoarele alegeri să ia un rezultat bun şi rezultatul bun înseamnă nu 50 de procente plus un vot, ci minim 70%, pentru a arăta această imagine de lider al naţiunii. Pe de o parte.

Pe de altă parte avem primele semne ale unei mişcări anti-Putin, care este destul de dispersată aşa, nu există un lider foarte clar al acestor mişcări, însă ceea ce este greu de acceptat de către puterea de la Kremlin este că în această masă de oameni, în mulţimea aceasta sunt foarte mulţi tineri şi sunt foarte mulţi reprezentanţi ai clasei de mijloc din Rusia, clasa care în mod normal trebuie să fie motorul economiei. După anumite evoluţii din decembrie încoace, situaţia a ajuns la un punct mort, pentru că opoziţia, după ce a făcut o serie de proteste a ajuns la un punct maxim probabil de a aduna alegătorii săi – 100-130 de mii. Şi mai departe ambele tabere încearcă să-şi legitimeze acţiunile de mai departe.

Cum va evolua acest lucru este greu de presupus, cu menţiunea că toată lumea aproape este convinsă că va câştiga Vladimir Putin. Întrebarea este cum va câştiga aceste alegeri, pentru că, așa cum am spus la început, părerea mea este că Vladimir Putin îşi doreşte să câştige cinstit aceste alegeri, să aibă o susţinere mare din partea populaţiei. Or, cum va vota populaţia şi câţi vor ieşi la vot este o întrebare, răspunsul la care urmează să se contureze mai aproape de alegeri.”

Europa Liberă: La ORT am văzut două filme documentare, în care Putin şi-a anunţat de fapt sloganele principale: el a salvat Rusia de dezastrul, care s-a produs din cauza lui Elţin şi el a adus Rusia la altitudinea pe care o merită în disputa cu Occidentul - aceste două slogane. Domnule Ciurea, Putin va reveni, ori asta este prognoza majorităţii cercetătorilor, Putin va reveni la aceleaşi obiective strategice, pe care le-a avut în mandatele precedente? Sau va fi un Putin, care va diminua mesajul antiamerican, mesajul anti-occidental şi pledoariile sale pentru democraţia suverană, aşa cum o definise?

Cornel Ciurea: „Putin a definit întotdeauna obiectivele politicii externe ale Rusiei ca fiind nu atât integrarea în spaţiul occidental, ci ca o retragere din spaţiul occidental şi formularea unor obiective care vin în contradicţie cu interesul Occidentului. Deci, Rusia nu este Vestul, Rusia este cu totul altceva şi acestea sunt principiile doctrinei euro-asiatice destul de dragi inimii lui Putin.”

Europa Liberă: Dar la un moment dat în Rusia existau voci, care spuneau: uitaţi-vă cu partea europeană noi cumva ne suprapunem, am putea la un moment dat să cochetăm cu NATO, etc.

Cornel Ciurea:
„Nu, nu. Aici cochetarea cu NATO este mai curând o discuţie care se poartă, însă Rusia într-adevăr doreşte o anumită apropiere de spaţiul european continental, sau mai bine zis de Europa veche, însă această idee oricum face parte din arsenalul ideilor euro-asiatice, pentru că se doreşte crearea unui spaţiu continental extins, în care Rusia şi Germania să joace roluri centrale, fiecare în zona sa. Şi acest spaţiu continental european să fie oricum un spaţiu în opoziţie faţă de atlantism, reprezentat de Statele Unite şi de statele maritime. Deci Rusia va rămâne fidelă acestor principii în continuare.”

Europa Liberă: Rusia lui Putin aveţi în vedere?

Cornel Ciurea:
„Rusia lui Putin, desigur. Şi admit că Putin ar putea să rămână la putere. Rămâne un semn de întrebare cu privire la instrumentele de care dispune Putin pentru a-şi duce la îndeplinire aceste obiective. Vedem că dialogul lui cu Germania nu neapărat este un succes răsunător. Germania este în creştere în Europa, dar îşi formulează propriile sale viziuni, care nu în totalitate coincid cu cele ale Rusiei. Putin este contestat în interiorul Rusiei şi tot ce-i rămâne este sigur să manipuleze cu preţurile la resursele energetice, care totuşi este un instrument foarte puternic, dar deloc decisiv în discuţiile cu statele vecine.”

Radu Vrabie: „Eu cred că Vladimir Putin este pe plan extern într-o anumită dilemă. Acea deschidere pe care a făcut-o succesorul şi în acelaşi timp predecesorul Dmitri Medvedev a cam eşuat chiar această discuţie cu Germania. Nu ştiu dacă a eşuat din cauza că Medvedev a fost arhitectul sau din cauza că era o deschidere spre Vest, însă aceste contacte cu Germania, această încercare de a se deschide Europei, încercare de un om de compromis, pe care a încercat-o Medvedev nu a fost întâmpinată cu foarte mult entuziasm în Rusia. Acest lucru se sesizează şi desigur că Vladimir Putin va trebui să schimbe acest lucru. Totuşi eu cred că el mai are o anumită criză de idei, din cauza faptului că a avut un succes foarte mare la începutul carierei sale. Şi cum aţi menţionat şi Dumneavoastră, a dat Rusiei iluzia că şi-a revenit, că s-a ridicat din genunchi. Eu bănuiesc că el a căzut undeva prizonier acestei imagini şi acum va încerca să utilizeze aceeaşi metodă.”

Europa Liberă: pentru că asta se vinde foarte bine.

Radu Vrabie:
„Pentru că asta se vinde foarte bine.”

Europa Liberă: Domnule Radu Vrabie, Rusia se stângeşte, devine mai gauchistă. Pe de altă parte vrea să păstreze iluzia liberalismului pentru clasa de mijloc, dar şi pentru marii magnaţi, gen Prohorov. Putin chiar încurajează participarea marilor oligarhi la viaţa politică, eventual ca să cotizeze. Totuşi, ce se întâmplă cu Rusia de astăzi, suficient orientată spre stânga, dar nu în măsura în care să-l scoată pe Ziuganov în faţă, sau să-l aleagă preşedinte?

Radu Vrabie:
„Eu cred că în Rusia acest lucru este mai mult decât convenţional pentru că este mai degrabă „person orientated”, da? Orientat spre o persoană sistemul politic. Ceilalţi, care se joacă de-a politica în Duma de stat nu au o putere reală. Putin a reuşit să creeze acel sistem în care ei îşi câştigă banii din varia activităţi însă politica reală se face la Kremlin sau la Casa Albă acum.”

Europa Liberă: Pe mine mă interesează din perspectiva regională şi în special a Republicii Moldova - Rusia tradiţional emite semnale, raze ultra-magnetice sau calorice, semnalul non-european, semnalul euro-asiatic, semnalul stângist, semnalul liberalist? În ce măsură aceste semnale, sau aceşti câmpi produşi de Rusia ajung până în Moldova şi activează anumite forţe politice? Domnule Ciurea?

Cornel Ciurea:
„În ceea ce priveşte stânga comunistă din Rusia nu-mi fac iluzii că aceste semnale vor ajunge foarte repede în Republica Moldova, cu atât mai mult cu cât revirimentul comuniştilor din Rusia este unul aparent. Da, ei au acumulat 20% în alegerile recente, însă trebuie să înţelegem subtilităţile sistemului politic din Rusia - pentru comunişti au votat oameni care nu neapărat sunt adepţi ai comuniştilor. Doar că acest partid avea şanse să se opună lui Putin şi din această cauză, pe acest motiv oamenii care nu puteau să voteze pentru partidele care nici măcar nu pot fi înregistrate în Rusia, au fost tentaţi să voteze principalul partid de opoziţie.”

Europa Liberă: Dar stânga Rusiei fiţi de acord este mult mai complexă, acolo intră şi naţionaliştii, uneori chiar şi putiniştii, care vor echitate socială, reîmpărţirea sondelor, etc. Iată genul acesta de mesaj de stânga exercită presiuni politice în periferiile fostei Uniuni Sovietice?

Cornel Ciurea:
„Intrăm în nişte discuţii cam detaliate, ce fel de stângă reprezintă aceste forţe, care sunt totuşi forţe conservatoare, care pledează pentru o Rusie foarte puternică, conservatorismul fiind o idee de dreapta. Tot ce este de stânga în această viziune este că statul trebuie să exercită un impact considerabil asupra economiei, să naţionalizeze, să ţină sub control oligarhii şi să-i mulgă, pentru ca să dea celor nevoiaşi resursele necesare, având în vedere sărăcia şi problemele de aprovizionare cu resurse ale Rusiei, dat fiind spaţiul mare, ea fiind o mare putere continentală. Stânga este absolut o viziune economică, de stânga imperioasă pentru ca să hrăneşti Rusia.”

Europa Liberă: De acord, dar uitaţi-vă, toate astea puse într-un sac, eventual şi scris de exemplu „Euro-asia”. Şi atunci acest sac devine ademenitor, indiferent dacă acolo sunt lucruri utile şi de dreapta şi de stânga. Iată pentru un alegător, care se declară patriot al Moldovei, asta este alternativa, nu?

Cornel Ciurea:
„Este adevărat şi avem în Republica Moldova destul de mulţi comentatori politici, care sunt seduşi, ispitiţi de această idee euro-asiatică. Am putea chiar pe unii să-i nominalizăm. Ei sunt concentraţi, de exemplu, la Institutul de relaţii internaţionale din Moldova, ei scrie pentru ava.md. deci, nu este un grup de neglijat de comentatori, care vorbesc pe această temă. Şi în interiorul mai multor partide politice există susţinători ai acestei viziuni, ei există în PCRM, probabil constituie o majoritate, dar nu toată lumea este încântată de aceste idei.”

Europa Liberă: Dar am văzut că PCRM-ul îşi anunţă următoarea lozincă electorală.

Cornel Ciurea:
„Da, acest partid este cel mai apropiat de această viziune, deci s-ar lăsa dus, cel puţi declarativ s-ar lăsa duşi în spaţiul euro-asiatic.”

Radu Vrabie: „Într-un fel e obligat.”

Europa Liberă: Adică renunţă la paternitatea euro-orientării.

Cornel Ciurea:
„Da, ceea ce au mai făcut-o. Sigur şi în Partidul Democrat ar exista şi există, probabil, oameni care susţin asemenea viziuni. Mă îndoiesc că în Partidul Liberal-Democrat ar fi foarte mulţi din aceştia, însă în interiorul Partidului Liberal-Democrat există oameni care fac afaceri şi banii de multe ori reprezintă o giruetă foarte bună, care să-ţi indice în ce direcţie să mergi. Deci pragmatismul politic el tot poate să ne ducă pe noi în portul euro-asiatic, în cazul în care oferta euro-asiatismului va fi una generoasă.”

Europa Liberă: Dar pragmatismul în genere nu e o chestie ruşinoasă. Ceea ce spunea Voronin că suntem acolo unde ne este bine. Ubi bene, ibi patria – da, e un principiu cunoscut, dar astăzi Euro-Asia este încă un proiect foarte vag, cel puţin aşa spune Andrew Wilson, care a acordat un interviu pentru Europa Liberă şi exact asta spunea: proiectul asiatic este foarte vag şi deloc fezabil în acest moment.

Cornel Ciurea:
„Aveţi perfectă dreptate. Tocmai că nu ştim ce ne oferă proiectul euro-asiatic, privim cu neîncredere şi ascultăm cu neîncredere spusele celor care ne îndeamnă să mergem în această direcţie. Pentru că Rusia de fapt nu poate să ne ofere mai nimic. Ea nici măcar nu poate să ne ajute să rezolvăm problemele noastre bugetare. Deci, trebuie să recunoaştem că am devenit conectaţi la nişte resurse financiare care ne ajută să supravieţuim şi aceste resurse financiare vin din Occident, nu vin din Est.

Admit că pragmatismul ar fi o chestie bună şi în cazul în care Rusia ar fi în stare să rezolvă anumite probleme pe care le avem noi aici în Republica Moldova, aşa cum le rezolvă ea de exemplu în Transnistria, dar probabil tot nu la scara dorită, pentru că nici Transnistria nu este sută la sută fidelă Rusiei, atunci am putea să mergem în această direcţie, pe baza pragmatismului.

Deocamdată însă nu vedem din partea Rusiei decât influenţe de ordin negativ...

Deocamdată însă nu vedem din partea Rusiei decât influenţe de ordin negativ. Nu negativ din punct de vedere moral, dar din punctul de vedere al sabotării, al boicotării. Ne blochează exporturile, nu ne dau carburanţii la preţul dorit şi ţin armata în Transnistria. Deci, toate acestea acţiuni sunt menite mai curând să ne descurajeze, decât să ne încurajeze.”

Europa Liberă: Ce ţin eu minte din analizele care s-au făcut referitoare la finanţările ruseşti, investiţiile pe care le fac ruşii, astea sunt întotdeauna cu preţuri politice. Spre deosebire de ajutoarele europene, care spun în schimb: democratizaţi-vă. Democratizaţi-vă până unde nu se poate. Or, în cazul Transnistriei, dacă tot aţi pomenit despre injecţiile financiare care vin, este clar că sunt cu bătaie lungă, cu interes politic evident, cu fund dublu, etc. Acum domnule Radu Vrabie, ca să nu fie „aghidca” împotriva „aghidcăi”, cuvântul unor împotriva altora, de ce proiectul Euro-Asia este încă foarte vag, sau nefezabil, cum spune Andrew Wilson?

Radu Vrabie:
„Eu cred că este o iluzie pentru noi, Republica Moldova să credem că dacă vine X,Y sau Z în Rusia acest lucru va afecta cumva în mare măsură relaţiile sau atitudinea Rusiei pe care o are faţă de Moldova. Să nu uităm că conflictul din Transnistria l-am avut pe timpul celui care se considera liberal, Boris Elţin. Atunci am avut acea pierdere, pe care nu o putem recupera de ani de zile. De aceea eu cred că oricine ar veni, toţi realizăm că va veni Putin, dar oricine va veni la conducerea Rusiei el va fi pus imediat în nişte limite, în nişte definiţii, la care trebuie să răspundă Rusia.”

Europa Liberă: Vă dau dreptate, pentru că eu am vorbit şi cu Jirinovski, şi cu Nemţov la subiectul transnistrean şi diferenţă mare nu există între ei în subiectul acesta.

Radu Vrabie:
„Ba mai mult ca atât, ăştia pe care noi îi admirăm la mitingurile de la Bolotnea sunt undeva chiar mai naţionalişti în sufletul lor, în mesajele pe care le au. În parte este adevărat că fiind în opoziţie poţi să-ţi permiţi orice, nu ai anumite limite diplomatice. Acum revenind la dorinţa noastră de a ne integra în Uniunea euro-asiatică.”

Europa Liberă: Nu a Dumneavoastră, cred că.

Radu Vrabie:
„Nu a mea, am în vedere a unor părţi ale societăţii, care vor să meargă undeva, unde nu ştiu unde. Eu cel puţin
Clasa politică de la noi, de la Chişinău este una oportunistă, care încearcă în căutare de fonduri, în căutare de noi idei pentru a câştiga electoratul, să utilizeze anumite idei care vin din exterior.

n-am văzut nici o explicaţie clară şi o definire ce va fi spaţiul acesta euro-asiatic, care vor fi avantajele, când vor fi aceste avantaje şi cu ce preţ vor fi aceste avantaje. Normal că clasa politică de la noi, de la Chişinău este una oportunistă, care încearcă în căutare de fonduri, în căutare de noi idei pentru a câştiga electoratul, să utilizeze anumite idei care vin din exterior.

Este o luptă pentru a fi numit partid pro-rusesc, de aceea câteodată sunt unele partide care încearcă să fie şi mai catolici decât papa, să fie şi mai ruşi decât ruşii, preluând mesaje din Federaţia Rusă, pentru că pe baza asta se ţine electoratul lor, asta este logica până la urmă a puterii, să ai cât mai mulţi alegători.”

Europa Liberă: Din discursul lui Andrew Wilson, ce am reţinut, este un argument imparabil că Rusia nu va avea atâta forţă financiară să ducă în spate Euro-Asia, aşa cum a dus Uniunea Sovietică pe timpuri. Hidrocarburile nu sunt soluţia magică. Sunteţi de acord, domnule Vrabie?

Radu Vrabie:
„Absolut, Rusia nu are acum forţe financiare, nu are nici acea forţă militară pentru a susţine un asemenea proiect care este unul totuşi costisitor. Dar eu cred că noi intrăm în prea multe detalii pentru că această Uniune euro-asiatică a fost, decizia ei a fost reînviorată la lansarea lui Putin, iar de atunci Putin nu mai făcut nici o declaraţie în asta.”

Europa Liberă: Dar între timp există inerţia acestor electori din Moldova, care-şi construiesc programele electorale deja pe această teză, îşi fac planuri şi asta arată în felul următor: că după ce am urcat pe o pantă, o pantă abruptă, ca la Saharna, cu tot cu căţei, cu purcei, am ajuns la jumătate de pantă şi ghidul spune: staţi, îmi pare că mergem greşit. Haideţi să mergem pe panta opusă. Mi se pare foarte important să vorbim acum despre această pendulare posibilă.

Radu Vrabie:
„Cei mai aprigi susţinători ai Uniunii euro-asiatice, un partid extraparlamentar are rezultate notabile la fiecare alegeri, sub pragul electoral şi asta deja spune foarte mult. În Partidul Comuniştilor eu totuşi cred că există mai mulţi oameni pragmatici. Au fost mai multe încercări de a lansa idei, de a vedea cum asta prinde la public. Însă spuneam de faptul că puterea disciplinează.

Dacă Partidul Comuniştilor cumva revine la conducere, Republica Moldova oricum este prea legată şi avansată de procesele care au loc în Uniunea Europeană şi cred că Republica Moldova este prea mică pentru a-şi putea permite luxul să facă acea schimbare de pe o pantă pe alta.

De aceea tot ce spun partidele de opoziţie trebuie să ne uităm cu o anumită doză de rezervă, pentru că fiind în opoziţie tu trebuie să găseşti mesaje împotriva puterii, trebuie să găseşti mesaje noi ca să ai alegători. Or, ajuns la conducere te ciocneşti cu anumite realităţi - că trebuie să plăteşti pensiile, trebuie să plăteşti datoriile, etc.”

Europa Liberă: Devii prieten chiar şi cu Băsescu.

Radu Vrabie:
„Devii prieten chiar şi cu Băsescu.”

Europa Liberă: Domnule Ciurea, Dumneavoastră sunteţi de acord că nu trebuie să ne impacientăm foarte mult din cauza acestui magnetism al putinismului şi al euro-asianismului?

Cornel Ciurea:
„Eu mă impacientez de fiecare dată când liderii noştri pleacă la Moscova. Şi acest lucru nu este condiţionat de
De multe ori procesele noastre politice sunt influenţate mai mult de Moscova decât de Bruxelles, chiar dacă noi declarăm deschis simpatiile noastre pentru integrarea europeană.

prezenţa lui Putin la putere. Mă întreb de fiecare dată ce discută şi cu cine discută aceşti lideri şi de ce discută anume cu Moscova. Şi am impresia că de multe ori procesele noastre politice sunt influenţate mai mult de Moscova decât de Bruxelles, chiar dacă noi declarăm deschis simpatiile noastre pentru integrarea europeană.

Deci, impactul Rusiei asupra Republicii Moldova se resimte în fiecare zi, acest lucru este vizibil şi în sondaje, în care de exemplu Putin este mai popular decât liderii noştri politici. Nu ştiu la momentul dat, dar până de curând aşa a fost. Deci, probabil mai curând trebuie să vorbim în termenii că această influenţă enormă, pe care o are Rusia asupra noastră nu este suficient de puternică pentru a schimba cursul politicii noastre externe. Şi din această cauză probabil putem vorbi de faptul că suntem un stat independent, pentru că avem capacitatea să construim totuşi propria linie de dezvoltare.

La alegerile de la Tiraspol

La alegerile de la Tiraspol

Rusia este puternică, dar nu suficient de puternică. Şi aici aş exemplifica: alegerile din Transnistria – nici măcar în cazul alegerilor din Transnistria nu au reuşit să-şi impună propriul său candidat. La fel cum nu au reuşit s-o facă în Abhazia, la fel precum nu au reuşit s-o facă în Osetia de Sud, zone pe care le controlează şi au un cuvânt greu de spus. Deci, când vorbim despre impactul Rusiei, putem vorbi despre o influenţă diplomatică foarte mare, despre aceste constrângeri negative pe care le aplică, dar putem vorbi şi despre slăbiciunea Rusiei, care nu poate să convingă nici măcar pe prieteni, nemaivorbind de duşmani.”

Europa Liberă: Un străin, care a fost recent în vizită aici, un coleg de breaslă îmi dădea aşa o metaforă, ca să-mi descrie pendularea Republicii Moldova între aceşti doi poli. El spunea: ecartamentul spune tot. Voi vreţi să mergeţi în Europa, dar nu aveţi ecartament pe calea ferată european, sunteţi legaţi prin calea ferată cu Rusia. Rusia este mai indulgentă, vă lasă să intraţi şi cu locomotive care poluează aerul. Europa vă cere şi ecartament, vă cere şi hârtie igienică la WC, vă cere să aveţi vagoanele încălzite. Şi atunci cumva vă este mai confortabil să aparţineţi în continuare spaţiului răsăritean, deşi parcă mintal vreţi să mai cochetaţi şi cu Europa. Mi s-a părut ofensatoare această comparaţie, dar în mare parte adevărată. Domnule Vrabie?

Cornel Ciurea:
„Eu cred că una din problemele integrării europene este că oferă perspective de dezvoltare în termen lung. Deci, ceea ce vorbim, noi vorbim peste ani, ne vom integra în nu ştiu câţi ani. Eu încerc să mă pun în pielea unui om, care aude că iată în luna iunie, ca un exemplu, iată că în luna iunie vom începe cea de-a doua parte a negocierilor privind iniţierea negocierilor acordului extensiv şi aprofundat cu Uniunea Europeană. Mă întreb cât de mult înţelege el acest lucru şi faptul că va obţine ceva, ce nu înţelege, în nu ştiu câţi ani. Dar sunt anumite probleme, care sunt acum, astăzi.”

Europa Liberă: Viza, de exemplu.

Cornel Ciurea:
„Vizele şi problemele cu care ne confruntăm noi interne – drumuri, pensii, etc. De aceea Guvernul încearcă cumva să dea anumite speranţe acum, iar aceste speranţe acum cumva sunt legate de Rusia din cauza că este mai simplu de înţeles. Da, Rusia asta înseamnă gaz, da, Rusia asta înseamnă, nu ştiu, posibilitatea de a lucra în Rusia, faptul că la televizor permanent Putin ba e la avion, ba e sub apă creează o anumită iluzie pe care oamenii volens-nolens, oamenii ca fiinţe caută căi mai uşoare.”

Europa Liberă: Dar e şi natural – interesul pentru Pusti govoreat şi Pugaciova cu cine s-a mai măritat este prezentă în viaţa noastră.

Radu Vrabie:
„Absolut, de aceea eu cred că pe lângă faptul că Republica Moldova trebuie să-şi facă tema de acasă, că Republica Moldova trebuie să facă reforme, că nu trebuie să se certe, că trebuie să aleagă preşedinte, este nevoie şi Cornel Ciurea și Radu Vrabie, un schimb de opinii în studioul Europei Libere

Cornel Ciurea și Radu Vrabie, un schimb de opinii în studioul Europei Libere

de o abordare mai caldă, să spunem aşa, din partea Uniunii Europene. De a oferi nişte avantaje în termen scurt şi de a le putea populariza, de a le putea vinde, dacă vreţi cinic. Pentru că Uniunea Europeană cum aţi spus, mintal vrem încolo, dar ne pare că e foarte departe. Şi ne pare că noi nu suntem în stare să ajungem. Or, asta trebuie să ajungă la nivelul oamenilor ca ceva care poate fi ajuns şi chiar mai mult – poate fiecare să contribuie la acest lucru.”

Europa Liberă: Şi mai ales că avem suficienţi moldoveni care sunt deja în Europa şi stau bine-merci, au înţeles cu ce se mănâncă această Europă, nu? Domnule Ciurea?

Cornel Ciurea:
„Au înţeles. Într-adevăr viziunile oamenilor devin din ce în ce mai puţin pro-ruseşti. Chiar şi acei care sunt foarte pro-ruşi încep să înţeleagă avantajele integrării europene şi eu cred că până la urmă există un echilibru geopolitic mintal în capurile noastre. În fiecare dintre noi există o gândire, o abordare rusească, pentru că cu toţii venim din Uniunea Sovietică. Dar în acelaşi timp deja am început să fim contaminaţi de virusul european, de vederi occidentale.

Problema cu ecartamentul este că totuşi şi abordarea europeană trebuie să fie mai permisivă. Ea trebuie să fie ca cea americană – în Uniunea Europeană trebuie să intre oameni cu diferite viziuni şi cu diferite abordări, chiar şi cu nişte abordări mai pro-estice.

Permisivitatea, pluralismul ideologic trebuie să fie acceptat. Uniunea Europeană nu trebuie să încerce să transforme acest spaţiu întru totul unitar, cu aceeaşi gândire, cu acelaşi stil. Dacă nu există într-o anumită ţară hârtie igienică, bun, nu cred că e o mare problemă dacă acest lucru este un fapt cultural, desigur. Nu o neglijenţă, sau rezultatul sărăciei. Deci, permisivitatea europeană trebuie să fie mult mai mare şi cred că europenii înţeleg acest lucru.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG