Linkuri accesibilitate

44 de milioane de lei acordați din bugetul municipiului Chișinău comunelor suburbane.


Puţini primari de la sate se pot azi lăuda că în localitatea lor lucrurile ar merge strună. Majoritatea abia o scot la capăt cu cheltuielile curente şi asta pentru că cele mai mari investiţii se fac la oraşe. Cum să-i faci pe oamenii de afaceri să se uite şi în direcţia satelor? Să le propui proiecte concrete, o spun experţii de la IDIS Viitorul. O relatare de la Lucia Diaconu.

Primarii din 19 sate din componenţa municipiului Chişinău, împreună cu o echipă de experţi de la Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale Viitorul, încearcă să-i convingă pe oamenii de afaceri să nu ocolească suburbiile capitalei atunci cînd se gîndesc să facă o investiţie. La modul concret, aceştia le pun la dispoziţie investitorilor un fel de îndrumar în care descriu avantajele localităţii şi le propun proiecte amănunţite pe care le-ar putea finanţa.

Primarul din Grătieşti, Andrei Florica crede că o pensiune turistică în sat ar putea aduce profituri bune investitorului şi nu puţine beneficii pentru localitate: „În primul rînd o să deschidă locuri de muncă, în al doilea rînd noi sîntem amplasaţi la distanţa de 5 km de Chişinău. Mulţi locuitori ai municipiului o să aibă unde să vină să se odihnească - acelaşi pescuit, dar totodată asta o să ne permită ca noi lunar să avem în bugetul comunal surse care o să ne permită să hotărîm întrebările sociale ale comunităţii.”

În trecut om de afaceri, primarul din Grătieşti nu contează pe aşezarea geografică a satului şi pe alte avantaje pe care le oferă localităţii apropierea de Chişinău. Andrei Florica ştie că e o sarcină practic imposibilă să-l ademeneşti pe un investitor mare în sat dacă nu-i oferi şi condiţii avantajoase: „În primul rînd le oferim terenuri, care în Chişinău acuma practic lipsesc. Doi: în comunitate locuiesc 6847 de oameni – braţe de muncă calificate. Noi o să ne străduim să facilităm agenţii economici în privinţa micşorării taxelor la autorizaţie, să hotărîm toate întrebările legate de activităţile de zi cu zi a agenţilor economici ca să nu aibă probleme la primirea diferitor documente, acte.”

Un asemenea ghid lansat acum 3 ani s-a dovedit cu folos pentru satele din autonomia găgăuză. 60 la sută din proiectele pe care le-au prezentat primarii din Gagauz-Yeri şi-au găsit finanţatori.

Cum îşi evaluează şansele cei de la centrul republicii? Iată ce ne-a spus primarul localităţii Togatin, Sergiu Cibotaru: „Au fost investitori din multe state europene, s-au uitat, le-a plăcut, dar în primul rînd situaţia politică din ţară ori că i-a speriat, ori altceva, în al doilea rînd nu sînt făcute legile noastre pentru investitorii străini, pentru a le da unele impulsuri ca ei să investească, să se aşeze aici cu toate investiţiile lor.”

Şi Nicolae Crudu, şeful administraţiei locale de la Durleşti: „Una din primele întrebări asta-i infrastructura, vă daţi seama că n-avem apeducte, n-avem canalizare. Oamenii vin civilizaţi, ca să meargă pe drumuri europene.”

În acest an aproape 44 de milioane de lei vor primi suburbiile din bugetul municipiului pentru îmbunătăţirea infrastructurii. Asta în timp ce doar proiectul pentru apeduct şi reţeaua de canalizare a costat primăria de la Durleşti 1 milion de lei. Prin urmare, primarii comunelor suburbane vor încerca să prindă, cum ar veni, doi iepuri odată: investitori privaţi şi fonduri suplimentare, peste puţinul pe care îl primesc de la stat, ca să ridice nivelul de trai al oamenilor de la sate.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG