Linkuri accesibilitate

În ciuda sondajelor ce arată că francezii nu mai au încredere în preşedintele lor.


Cu numai două luni înainte de primul tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa, preşedintele Nicolas Sarkozy a anunţat oficial ceea ce toată lumea ştia că o să facă; şi anume că va candida pentru un nou mandat. Sondajele de opinie îi dau însă puţine şanse, prevestind mai degrabă o revenire în forţă a socialiştilor. Ileana Giurchescu rezumă relatările agenţiilor de presă internaţionale:

Sarkozy este preşedintele care a refăcut relaţiile Franţei cu Statele Unite, a lansat campania militară din Libia şi eforturile europene de salvare a zonei euro. Numai că succesele internaţionale nu compensează problemele economice de acasă: stagnarea economiei, creşterea şomajului la 9,3 la sută (cel mai înalt nivel din ultimii 12 ani), declasificarea Franţei în rating-urile internaţionale. Ceea ce face împrumuturile mai scumpe. Se adaugă votul de ieri din camera inferioară a parlamentului care a aprobat reducerea contribuţiei patronatului la asigurările sociale. Diferenţa va fi plătită prin creşterea taxei pe valoare adăugată, adică de toată lumea. O măsură foarte nepopulară printre francezi, deşi Sarkozy a promis că această reformă ar putea crea până la 100 de mii de locuri de muncă.

În cursul emisiunii de ştiri de la France 1, preşedintele a explicat de ce s-a decis totuşi să candideze: şi anume pentru că după trei ani de criză sau, mai bine zis, crize fără precedent, să renunţe ar fi fost un gest de laşitate faţă de francezi.

Sondajele de opinie arată însă că francezii şi-au pierdut deja încrederea în Sarkozy. Contracandidatul său socialist Francois Hollande este dat învingător în primul tur cu 28 la sută din voturi faţă de 24 pentru Sarkozy şi cu 57 la sută din voturi faţă de numai 43 pentru preşedinte, în al doilea tur de scrutin.

Dar Nicolas Sarkozy este în continuare convins că are soluţiile pe care le aşteaptă acum electoratul:

In interviul televizat de ieri seară, preşedintele a asigurat că are multe idei noi, multe oferte, multe schimbări pe care vrea să aibă şansa să le pună în practică.

După guvernele din Islanda, Irlanda, Spania şi Grecia, preşedintele Franţei ar putea fi următoarea victimă a crizei financiare din zona euro.
XS
SM
MD
LG