Linkuri accesibilitate

Vlad Bercu: Preţul pământului variază în funcţie de recoltă. Însă ar creşte de câteva ori dacă s-ar da dreptul să fie vândut străinilor.


Ţărani decepţionaţi de munca lor şi terenuri agricole tot mai scumpe. De ce şi cum creşte preţul la pământ? Şi de ce întârzie investiţiile în el? Vom discuta în această dimineaţă cu comentatorul economic Vlad Bercu.

Europa Liberă: Dle Bercu, deşi nu par să bucure tare ţăranul, terenurile agricole cresc în preţ, nu? Care este situaţia la zi sau mai exact care sunt ultimele date în acest sens ale Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru?

Vlad Bercu

Vlad Bercu

Vlad Bercu: Într-adevăr, preţurile terenurilor agricole cresc, o confirmă şi Ministerul Agriculturii, şi Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru, dar şi agenţiile imobiliare, care fac o analiză a evoluţiei pieţei terenurilor agricole. Datele de fapt diferă de la o agenţie la alta. De exemplu Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru dă un preţ al ofertei, deci preţul pe care îl cere vânzătorul de 8-9 mii de euro la ha. Anul trecut agenţia opera cu o cifră de 3500 de euro pe ha, deci preţul aproape s-a dublat. Şi ministrul agriculturii a declarat zilele trecute că terenurile agricole s-au scumpit, pe alocuri preţurile s-au dublat, mai ales în centru şi în zonele în care terenurile sunt solicitate, pentru că nu pe întreg teritoriul Republicii Moldova terenurile sunt solicitate. La nord datele arată că investitorii nu prea dau năvală, sunt oferte de preţ şi de 6 mii de lei la ha. Sunt scumpe terenurile din centrul Moldovei.

Europa Liberă: Dle Bercu, dar în opinia Dvs., cu cât ar mai putea să crească şi când ar putea atinge un plafon aceste preţuri?

Vlad Bercu: Păi, de fapt se observă o tendinţă: în anii proşti pentru agricultură lumea dă năvală să-şi vândă terenurile, fiind probabil pesimistă în ceea ce priveşte perspectivele afacerii sale şi atunci preţurile sunt mici…

Europa Liberă: …de supărare mare vând…

Vlad Bercu: Păi da, de supărare mare atunci când nu plouă, când este secetă, iar în Moldova când este secetă, nu este recoltă, nu-i recoltă – nu-s venituri şi atunci ţăranul nu poate să-şi dezvolte afacerile. În anii cei buni, ei vând mai puţin şi atunci preţurile sunt mari. Preţurile la pământ ar creşte mai mult în cazul în care, de exemplu, s-ar da dreptul să fie vândut pământul străinilor, mă refer la pământurile agricole. Fiindcă se discută deja de mai mulţi ani, sunt adepţi ai vânzării pământurilor străinilor, dar o mare parte din oficialităţi, dar şi din experţi se pronunţă împotrivă. Mulţi spun să aşteptăm până la negocierea acordurilor cu UE, să dea Domnul să ajungem până acolo, când am putea negocia nişte condiţii cu UE. Atunci preţurile, zice ministrul agriculturii, ar putea creşte de trei ori, iar după aderare – chiar de cinci ori.

Europa Liberă: Totuşi, revenind la faptul că legea în Republica Moldova nu permite vânzarea pământului străinilor… Ce justificare ar exista în acest sens şi pentru cât timp?

Vlad Bercu: Eu, de fapt, sunt adeptul vânzării pământurilor, terenurilor agricole străinilor cu o singură condiţie: să fie clar stipulat în acord că aceste terenuri agricole vor fi utilizate pentru producţie agricolă, că în aceste terenuri vor fi făcute investiţii, la fel cum de fapt se face în cazul privatizării unor obiective industriale, deci este foarte clar stipulată valoarea investiţiilor. Dar oponenţii spun că, da, noi putem accepta, dar în cazul acesta străinii vor veni şi vor putea să cumpere pe bănuţi terenurile din Republica Moldova, pentru că sunt foarte ieftine.

Europa Liberă: Există suspiciuni – pentru că dincolo de afirmaţii n-au prea fost de văzut probe – că terenuri imense de pământ ar fi fost deja cumpărate de străini prin interpuşi care aşteaptă să speculeze… Dvs. vi se pare credibilă o asemenea situaţie?

Vlad Bercu: Păi, cum să vă spun? În Republica Moldova este totul posibil. Moldova este ţara minunilor. Precum sunt, şi o spun chiar oficialii, băieţi deştepţi ce deţin monopoluri în ţară, băieţi deştepţi în sistemul bancar care încearcă să preia pachete de acţiuni, aşa sunt şi aşa-numiţii „băieţi deştepţi” în agricultură. Sunt mai ales aici în centru persoane, şi am avut ocazia odată să mă întâlnesc cu cineva să vorbesc care a cumpărat terenuri mai ales în suburbii, de fapt în speranţa nu de a deschide o afacere agricolă, ci pentru a le schimba destinaţia şi a le vinde străinilor pentru a dezvolta de exemplu un proiect rezidenţial sau pentru a face alte construcţii, chiar şi industriale. Deci, bine, chiar şi oficialităţile spun că sunt foarte multe pământuri vândute, dar trecute pe numele moldovenilor. Se întâmplă de fapt acelaşi lucru care se întâmplă şi în cazul remitenţelor. Unele transferuri se fac în Republica Moldova de străini, dar prin intermediul unor cetăţeni din Republica Moldova

Europa Liberă: Am auzit sugestii că pământul cu destinaţie agricolă ar fi deja un deficit…Ce spun ce-i care cunosc la modul profesionist starea de lucruri?

Vlad Bercu: Da, este adevărat. Există deficit aici în centru, în centrul Republicii Moldova. Există deficit în unele zone. De exemplu, ştiu că micii producători de viţă-de-vie au podgorii de 10-35 de ha. Da, acolo pământul este deficit şi probabil că există puţine oferte. Nu cred că la nordul Moldovei, sau la sud, în zonele îndepărtate de centru, în zonele cu perspective foarte mici, există deficit. De aceea, putem găsi acolo preţuri de 6 mii de lei pentru un ha., sau de 7 mii de lei pentru un ha.

Europa Liberă: Dumneavoastră, ca expert, ca specialist, aţi face investiţii acum în pământ, în terenuri agricole, sau aţi prefera produsul final, ca să zicem aşa, sub formă, de legumă, fructă, vin, struguri ş.a.m.d.?

Vlad Bercu: De-aş fi agricultor, aş face investiţii în agricultură. Este de fapt un alt val să se spună că agricultura nu este eficientă. Nu este eficientă şi nu are randamente la nivelul UE fiindcă mai lucrăm prost. Mai ales anul trecut m-am convins, fiind prin raionul Ialoveni, raionul Criuleni, pe la nişte oameni care au făcut investiţii în pământ, este adevărat în produse cu valoare înaltă cum le spunem noi: în livezi, vii, şi obţin venituri.
XS
SM
MD
LG