Linkuri accesibilitate

Mari datornici la stat sapă gaură în bugetul public de milioane (Economist).


Pentru cetăţenii nemulţumiţi de cum au reacţionat autorităţile la căderile abundente de zăpadă de ieri, un articol din „Adevărul” pare să clarifice lucrurile. „Sate întregi au rămas blocate pentru că niciuna din cele 410 autospeciale implicate de Ministerul Transporturilor la lucrările de deszăpezire nu au ajuns în regiune. De exemplu, ieri dimineaţă în raionul Cahul 13 localităţi erau practic înecate în zăpadă, iar din cauza vântului, oameni din două sate, Cuza Vodă şi Rumeanţev, au rămas fără electricitate. Mai mult, din cauza zăpezii, 106 grădiniţe şi 61 de şcoli din 17 raioane şi-au sistat activitatea”.

Un articol din „Timpul” întitulat apocaliptic „Vine Potopul?” avertizează asupra unor foarte posibile inundaţii odată cu topirea zăpezii. Este citat un fost inginer superior la portul fluvial Bender şi expert în flota marină, Ion Friptu, care spune că inundaţiile din 2008 şi 2010 au fost doar un fel de prevenire, căreia nu i s-a atras atenţia cuvenită. Acum, îndată ce începe să se topească zăpada, oamenii ar trebui să se pregătească de calamitate, crede expertul citat de „Timpul”.

Ziariştii de la această publicaţia au întrebat mai multe persoane publice, inclusiv politicieni, cum ar trebui să arate viitorul şef de stat. Vom reţine părerea scriitorului Vladimir Beşleagă, care crede că acesta ar trebui să fie din străinătate, ca să nu aibă cumetri şi rude în Republica Moldova.

Voi reveni pentru o clipă la cotidianul „Adevărul”, care scrie, cu referire la un raport al Curţii de Conturi, că administraţia Băncii de Economii a făcut tranzacţii dubioase de zeci de milioane de lei cu persoane interpuse. Încălcările constatate au avut loc la luarea în locaţiune a imobilelor pentru filialele Băncii de Economii. „Ca urmare, acţionarii, inclusiv statul, care deţine un pachet de 56%, au fost prejudiciaţi cu milioane de lei. Experţii spun că şefii BEM ar trebui traşi la răspundere”, se mai arată în articol.

Ziariştii de la „Adevărul” amintesc, între altele, că „potrivit Memorandumului suplimentar semnat cu FMI, Guvernul îşi va reactiva contractul cu consultantul de privatizare şi-i va solicita să întocmească până la finele lui 2012 un plan de privatizare a Băncii de Economii. În acord se arată că Executivul îşi păstrează angajamentul de a menţine banca puternică în contextul pregătirii ei pentru vânzare şi va examina posibilitatea majorării capitalului, dacă va apărea o asemenea necesitate. […] Banca de Economii este singura instituţie financiară cu capital majoritar de stat şi una dintre cele mai mari bănci din Republica Moldova”, notează autorii.

Portalul Dniestr.ru scrie că: „biroul consultativ al Federaţiei Ruse la Tiraspol nu mai primeşte de la cetăţeni cereri pentru schimbarea paşapoartelor”. Ziariştii de la Dniestr.ru îl citează pe Victor Arestov, preşedintele Uniunii comunităţii ruseşti din Transnistria, spunând că: „reprezentanţii Ambasadei Federaţiei Ruse se plâng că nu au destui angajaţi”. Anterior, în acest birou lucrau diplomaţi detaşaţi, dar acum la Tiraspol a rămas doar personalul tehnic, se mai arată în articol.

Agenţia „Novîi Reghion” îl citează pe Ambasadorul Federaţiei Ruse în Republica Moldova, Valerii Kuzmin, care a declarat marţi, 14 februarie, la Tiraspol, că unul din subiectele negocierilor Rusiei cu Republica Moldova ține de inaugurarea unui Consulat general la Tiraspol. „Dar aici ne ciocnim de un zid de piatră”, a menţionat Ambasadorul Federaţiei Ruse. Diplomatul a mai declarat în timpul unei întâlniri cu studenţii din regiunea transnistreană că Moscova va persevera în insistenţa de a deschide un Consulat general la Tiraspol, fără a-şi modifica însă poziţia faţă de modul în care vede soluţionarea conflictului transnistrean.

,,Mari datornici la stat sapă gaură în bugetul public de milioane” - este titlul articolului semnat de Olga Ceaglei în săptămânalul „Economist” . Ziarista scrie că „topul „10 datornici la stat din sectorul privat” este dominat de firme specializate în comerţ”. Autoarea atrage atenţia asupra faptului că şi întreprinderile de stat au datorii la buget. De exemplu, „trei întreprinderi de stat au datorii la bugetul public de peste 10 milioane de lei. Este vorba de Colegiul Naţional de Viticultură şi Vinificaţie, care conform informaţiilor actualizate, a înregistrat datorii de 23,3 milioane lei. Întreprinderea de stat Staţiunea Tehnologico-Experimentală are datorii de 14,86 milioane de lei, iar Uzina de Bijuterii din Chişinău „Giuvaier” a înregistrat datorii de 11,29 milioane de lei”, notează „Economist”.

„La sfârșitul anului curent se încheie programul Republicii Moldova cu FMI care prevede acordarea a 572 mil. dolari dintre care mai mult de jumătate au fost deja transferați. Ce urmează?” se întreabă ziariştii de la „Economist”. Guvernatorul Băncii Naţionale, Dorin Drăguţanu, menţionează că „FMI nu mai are rolul de a da bani la buget, ci de a promova o conduită disciplinată a politicilor, o anumită consecvenţă a lor, o clarificare a priorităţilor şi o implementare consecventă. […] Evoluţia relaţiei Republicii Moldova cu FMI va fi discutată anul acesta, după terminarea programului actual”. Directorul Institutului Economie de Piaţă, Roman Chircă, e de părere că primele tranșe ale FMI au fost importante pentru Republica Moldova, atunci când a fost nevoie de stabilizarea macroeconomică și financiară. „Avem nevoie de imaginea că nu suntem certați cu FMI, dar trebuie să ținem cont că fondul este o instituție de ajutor și stabilizare şi nu o instituție de dezvoltare” susţine expertul, citat de „Economist”.

Natalia Uzun scrie în „Moldavskie Vedomosti” despre absenţa reprezentanţilor Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene de la recepţia Ambasadei Federaţiei Ruse, organizată vineri, 10 februarie. Jurnalista menţionează că în limbaj diplomatic acest gest ar însemna „o răcire a relaţiilor”. Recepţia a fost prilejuită de Ziua „Lucrătorului Diplomatic al Rusiei”. În opinia ziaristei: „invitaţia la o recepţie, precum şi onorarea acestei invitaţii demonstrează respectul dintre părţi şi disponibilitatea pentru un viitor parteneriat. Absenţa este posibilă, însă, de obicei, invitatul transmite un mesaj de felicitare sau îşi trimite adjunctul în locul său”. „Faptele vorbesc de la sine”, conchide redactorul-şef de la „Moldavskie Vedomosti”.

Panorama” scrie despre programul de integrare lingvistică a elevilor din şcolile cu predare în limba rusă, realizat de Ministerul Educaţiei. În 10 şcoli cu predare în limba rusă a fost majorat numărul disciplinelor studiate în limba română. „În 2009, potrivit rezultatelor unui sondaj realizat de Ministerul Educaţiei, doar 44,4% din elevii vorbitori de limba rusă erau de părere că studierea limbii române este necesară. 1,7 % au declarat că nu vor să o studieze”, se mai arată în articol. Autorul de la „Panorama” mai scrie că astăzi părinţii, vorbitori de limbă rusă, manifestă tendinţa de a-şi trimite copii în şcoli şi grădiniţe cu predare în limba română, „gândindu-se în primul rând la viitorul lor”.
XS
SM
MD
LG