Linkuri accesibilitate

Înainte de a critica revistele presei în care eşti lipsă, ar trebui să te întrebi dacă eşti suficient de incisiv în promovarea propriului ziar.



Am remarcat deunăzi următoarea confesiune tristă a unui coleg de breaslă, reprezentant al unui cotidian. Zice colegul: „În ultimele două-săptămîni constat, cu regret, că unele posture de radio sau de televiziune, evită publicaţia noastră. Nu ştiu dacă o fac cu bună voinţă sau siliţi de patron”.

Fireşte, starea asta de fapt, cînd posturile de radio şi TV nu te pomenesc în revistele presei e regretabilă şi chiar supărătoare, dacă tu le oferi mereu, la timp, informaţia necesară. Păi, nu prea seamănă asta a colegialitate. Şi îl înţeleg pe colegul de breaslă sus-pomenit.

L-aş sfătui, totuşi, să analizeze mai bine ce se întîmplă în măruntaiele cotidianului său ignorat. Zic asta pentru că exact în săptămînile invocate, am rugat-o pe o colegă a ziaristului nemulţumit să ne vorbească un minut pentru revista presei la Europa Liberă, iar dînsa mi-a zis că e foarte ocupată. Nu zic că nu era aşa, dar parcă mi s-a mai întîmplat să trebuiască să-i înduplec şi pe alţi colegi ai ziaristului întristat. Prin urmare, mă gîndesc că înainte de a critica revistele presei în care eşti lipsă, ar trebui să te întrebi dacă eşti suficient de incisiv în promovarea propriului ziar. Şi doar dacă eşti hiperactiv şi plin de solicitudine în relaţia cu alte mijloace de presă, poţi constata cu regret că eşti evitat, vorba colegului de breaslă.

În general, să faci o revistă a presei nu e chiar un lucru simplu, mai ales dacă ai nevoie de o voce care să-ţi spună temele principale timp de un minuţel. O spun în cunoştinţă de cauză. Sînt colegi de breaslă care nu au timp pentru aşa ceva luni de zile, sînt alţi colegi pe care solicitarea ta îi pune într-o mare dificultate, sînt şi unii care nu văd nici un rost în prezenţa lor într-o revistă a presei. Nu ştiu dacă o fac cu „bună voinţă sau siliţi de patron”, vorba colegului sus-pomenit.

În definitiv, revista presei presupune un interes reciproc. Nu numai cel care o face trebuie să-şi facă griji, ci poate, în primul rînd, cel care vrea să fie pomenit ar trebui să se agite şi să dea din coate. Numai că într-o economie de piaţă ca cea moldovenească lucrul ăsta arareori se întîmplă.
XS
SM
MD
LG