Linkuri accesibilitate

Din cele 37 de acte legislative şi normative ce ţin de reforma poliţienească, doar jumătate a reuşit să treacă de Parlament.


Pe lângă legislaţia antidiscriminare, şi reforma poliţiei este un domeniu în care Comisia Europeană constată neajunsuri într-o nouă evaluare a pregătirilor Republicii Moldova pentru încheierea acordului de liberalizare a vizelor. Liliana Barbăroşie a căutat să afle ce restanţe au autorităţile în această reformă:

Până acum, Republica Moldova ar fi trebuit să adopte un pachet de 37 de acte legislative şi normative ce ţin de reforma poliţienească, dar a reuşit să treacă prin proces legislativ doar jumătate. Celelalte fie au fost întoarse autorului de către guvern, fie parlamentul nu le-a acceptat cerându-i executivului să le îmbunătăţească.

Este în întârziere una din cele mai importante legi, cea cu privire la poliţie şi statutul poliţistului. Aceasta urma să intre în dezbatere încă în ianuarie şi prevede demilitarizarea aparatului central al Ministerului de Interne după separarea sa de restul agenţiilor poliţieneşti, adică comisariate de poliţie, carabinieri, trupele de patrulă şi santinelă, poliţie criminală.

Întârzie şi legea cu privire la trupele de carabinieri, care ar trebui să transforme această instituţie semi-militară în una cu angajări pe baze profesioniste.

Responsabili guvernamentali invocă două motive din care există aceste întârzieri: calitatea actelor elaborate până acum şi inactivitatea parlamentară. Iată, bunăoară, o explicaţie oferită Europei Libere de consilierul premierul Vlad Filat pe probleme de reformă a instituţiilor de drept, Sergiu Diaconu:

„Atunci când s-au făcut aceste grile nu s-a ţinut cont că vom avea de adoptat prea multe legi. Este şi o problemă că MAI nu dispune de o echipă prea bună de experţi legislativi care să pregătească acte bune. Dar e şi momentul că legislativul, care se întruneşte aşa cum se întruneşte, nu a adoptat legile necesare sau se tergiversează în comisii. Dar nu suntem într-o restanţă foarte serioasă. Atât timp cât avem pachetul de legi pregătite, la momentul când vom trece la executare vom recupera timpul pierdut. În 20 de ani s-au făcut 14 încercări de reformă în poliţie. Nu mai este nevoie de asemenea „reforme peste noapte”. Şi dacă am face-o doar de dragul integrării europene, am pune pe hârtie nişte lucruri frumoase şi atât. Dar trebuie ca cetăţeanul simplu să capete încredere în poliţie.”

Centrul CREDO de Resurse pentru Drepturile Omului, solicitat să dea avize pentru proiectele de legi ce vizează această reformă, le reproşează însă autorităţilor lipsă de voinţă şi alegerea unor modele depăşite de reformare. Directorul acestui centru, Sergiu Ostaf:

„Nu merge pentru că nu există voinţă politică clară. Ce ar însemna aceasta? Că voinţa politică tolerează lipsa de schimbare pentru că ţara e în instabilitate, iar MAI fiind o instituţie care asigură o anumită stabilitate, nu ar fi prudent să se reformeze acum. Apoi, soluţiile tehnice nu sunt suficient de bune şi ridică foarte multe întrebări dacă sunt potrivite. În timp ce Franţa, Italia, România renunţă la zisa jandarmerie în favoarea poliţiei comunitare, noi vrem să ne mulăm pe modele ce aparţin secolului trecut. Eu cred că şi guvernarea înţelege că nu sunt suficient de bune, de asta le întârzie.

Şi nu există un element foarte important cum ar fi un leadership puternic– adică un prim-ministru, un ministru, un comitet de supraveghere a reformei care să ofere suficientă coerenţă pentru a face schimbarea în MAI.

Prin urmare eu nu cred că vom asista la nişte mişcări majore în acest sens foarte curând. Interesele sunt prea diferite pentru a se produce schimbarea.”

Expertul spune totuşi că pe lângă problemele pe anumite segmente, poliţia a înregistrat în ultimii ani şi o serie de progrese care nu ar trebui trecute la tăcere. Printre ele ar fi o gestionare exemplară a întrunirilor publice şi o deschidere fără precedent la critică şi consultare cu societatea civilă.
XS
SM
MD
LG