Linkuri accesibilitate

Victor Guzun: Imediat după introducerea monedei euro, investiţiile străine în Estonia au crescut cu 40 la sută.


Europa Liberă: Domnule ambasador, sunteţi şeful misiunii diplomatice într-o ţară pare-se de aproape trei ori mai mică ca populaţie ca Republica Moldova, dar europeană. Cum le-a reuşit estonienilor să ajungă în marea familie europeană şi ce ar trebui să înveţe moldovenii din experienţa lor?

Victor Guzun: „Estonia a ajuns unul dintre primele state în comunitatea europeană, este de fapt unul dintre cele mai integrate state. Iar de la 1 ianuarie 2011 a adoptat şi moneda unică, euro. Şi Estonia se află printre liderii europeni în ceea ce ţine de stabilitatea macroeconomică şi financiară europeană, chiar şi printre statele vechi ale Uniunii Europene. Estonia a ajuns membru atât de integrat datorită faptului că şi-au dorit foarte mult acest lucru. Dar nu şi-au dorit doar, ci au şi înfăptuit toate reformele necesare. A avut loc un fel de avânt al întregii populaţii, al întregii clase politice, al societăţii civile, al comunităţii de afaceri. A fost de fapt o mişcare naţională, nu doar a elitelor politice. Estonia se dezvoltă pe o cale ascendentă, iar din acest punct de vedere acest stat, Estonia, poate fi un exemplu bun, dacă nu poate cel mai bun pentru Republica Moldova în calea sa de integrare europeană.”

Europa Liberă: Au încercat să păstreze şi relaţiile cu Federaţia Rusă, cu spaţiul CSI? Sau le-au rupt?

Victor Guzun: „Legăturile economice, politice există. Rusia are în balanţa comercială a Estoniei de circa nouă-zece procente, de la an la an e diferită, iar chiar cum spunea primul ministru Andrus Ansip este o cotă acceptabilă, pentru că din punctul de vedere al Estoniei, piaţa externă trebuie să fie diversificată. Estonia şi Rusia au relaţii la nivel de parteneri egali. Am asistat cu câteva luni în urmă la semnarea unui nou act în ceea ce ţine de pensii. Dialogul politic este unul ascendent, aş spune, cu toate că există unele probleme, pentru că în Estonia există o minoritate destul de mare rusească, care locuieşte în Tallinn şi într-o regiune Ida-Virumaa la frontieră cu Rusia şi această problemă etnică într-un fel sau altul pune anumită presiune asupra relaţiilor externe, relaţii dintre aceste două state. Ei au în vogă o altă problemă, cu referire la reforma şcolară şi reforma universitară din Estonia. Ne referim aici curriculum de aproximativ 65 la sută obligatoriu din acest an pentru toate şcolile, inclusiv cele cu predare în limba rusă. Există însă unele probleme, însă dinamica relaţiilor bilaterale dintre Estonia şi Rusia este una ascendentă şi pe picior egal, ceea ce trebuie probabil să construim şi noi.”

Europa Liberă: Dar relaţiile moldo-estoniene în ce măsură corespund aspiraţiilor celor două state?

Victor Guzun: „Estonia şi Republica Moldova au relaţii foarte bune şi ele sunt în continuă de dezvoltare. Anul trecut a fost unul prolific din acest punct de vedere, pentru că am semnat patru acorduri bilaterale, am avut, după o pauză de 13 ani, vizita primului ministru al Republicii Moldova, primele forumuri de afaceri, unul la Chişinău şi unul aici, la Tallinn. Am avut un volum record de schimburi comerciale, pot să spun, avem o creştere atât la importuri, cât şi la exporturi. Sperăm să deschidem şi un consulat onorific în acest an la Tartu, în capitala de Sud şi capitala academică a Estoniei. Dar la nivel multilateral, Estonia este unul dintre cei mai mari suporteri ai Republicii Moldova şi cei mai activi. Majoritatea iniţiativelor de susţinere a Republicii Moldova vin din această zonă, mă refer la statele baltice, Polonia şi alţi parteneri ai Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Cum le-a reuşit estonienilor să lupte cu sărăcia şi să devină prosperi?

Victor Guzun: „S-au reorientat rapid la piaţa economică, la piaţa europeană. Şi în mod special mă refer aici la partenerii nordici – Finlanda, Suedia şi Suedia fiind de fapt primul partener economic al Estoniei, Marea Britanie, Danemarca, vecinii săi, mă refer la statele baltice – Letonia şi Lituania. În al doilea rând, este vorba de deschiderea economiei pentru investiţii externe. Spre exemplu, practic întregul sistem bancar estonian este parte a sistemului bancar suedez, băncile comerciale fiind băncile comerciale suedeze şi finlandeze. Mă refer, în al doilea rând, la stabilitatea financiară pentru că coroana estoniană a fost echivalată printr-un mecanism unic cu euro. Imediat după introducerea monedei unice europene a crescut practic cu 40 la sută nivelul investiţiilor străine şi solicitările externe de investiţii. Estonia are un sistem economic neoliberal, cu taxe comerciale care permit deschiderea de noi afaceri. Aş mai spune aici deschiderea statului pentru afaceri şi pentru dezvoltarea parteneriatelor. Este foarte uşor să-ţi deschizi o afacere în Estonia – opt, nouă minute durează, o poţi face electronic. Sunt cam şapte mii de servicii electronice în Estonia şi aici cooperăm foarte bine cu Agenţia de E-guvernare din Republica Moldova, partenerul fiind Academia de guvernare electronică.”

Europa Liberă: Încrederea populaţiei în clasa politică de acolo şi grija guvernanţilor faţă de cetăţeni, cum o percepeţi?

Victor Guzun: „Dacă e să luăm datele statistice, pe primul loc în topul încrederii populaţiei se află organele de forţă. Mă refer aici la poliţie, mă refer la serviciile secrete şi armată. Politicienii probabil au în jur de 75 la sută din încrederea populaţiei, ceea ce este foarte mult, aş spune eu. Şi politicienii, corespunzător, răspund cu aceeaşi monedă. Există o transparenţă decizională absolut clară, fiecare cetăţean poate să asiste la sesiunile Parlamentului, spre exemplu. Spuneam mai înainte că este un E-stat, un EESTI, cum spun ei, unde oricare decizie este discutată public şi aceasta într-un fel sau altul creşte încrederea populaţiei pentru clasa politică. Dar şi politicienii se străduie să răspundă corespunzător la aceste aşteptări ale populaţiei. Mai este zguduită într-un fel sau altul societatea de unele discuţii politice, dar faptul că politicienii sunt deschişi, de fapt ei sunt puşi sub presiunea populaţiei, sub presiunea de a fi deschişi, de a fi democratici. Este un fel de mecanism care lucrează de la sine. Încrederea este mare şi faptul că politicienii încearcă şi fac tot posibilul ca aceste mici scandaluri care mai apar să fie diminuate cât se poate de rapid creşte încrederea cetăţenilor faţă de clasa politică.”
XS
SM
MD
LG