Linkuri accesibilitate

În Moldova s-au plătit într-un singur an „salarii la plic” în sumă de 10 miliarde de lei.


„Salariul la plic” este denumirea populară pentru retribuția plătită de angajatorii care nu vor să dea prea mulți bani statului prin impozite. Potrivit unui raport lansat astăzi de institutul IDIS Viitorul, într-un singur an „salariile în plic” au fost în sumă de 10 miliarde de lei. Detalii are Liliana Barbăroșie:

La o sumă de 18 miliarde de lei cât au primit cu un an în urmă angajaţii sub formă de salarii, alte aproape 10 miliarde ar fi ajuns la ei în plic, adică ocolind sistemul de impozitare. În consecinţă, suferă bugetul, cred experţii, suferă fondul de pensii, dar mai ales angajatul propriu-zis, care nu poate miza pe un concediu de boală sau alte garanţii sociale în măsură plenară.

Studiul mai sugerează că atât fenomenul salariilor la plic, cât şi cel al economiei tenebre în general ar fi în creştere, iar ineficienţa luptei cu ele ar fi cauzate, în mare parte de situaţia definită de sintagma „lupul la stână”, adică angajaţii instituţiilor cu funcţii de control ei înşişi ar active pe piaţa neagră.

Companii fantomă, companii cu angajaţi neînregistraţi, contrabandă, produse falsificate sau necontabilizate – acestea ar cele mai importate forme de manifestare ale economiei tenebre, mai constată cercetarea.

Pornind de la aceste constatări, am întrebat-o pe ministra muncii şi protecţiei sociale, Valentina Buliga, dacă crede relevante datele cu care operează experţii şi de ce măsurile de descurajare a salariilor la plic nu au dat deocamdată rezultate:

„Noi avem o cifră că pierderile sunt de circa 4,7 miliarde la bugetul public şi cel al asigurărilor sociale, dar este aşa o cifră aproximativă, pe care am calculat-o rezultând din posibilităţi. Sunt mai multe cauze – şi lipsa de cultura la angajare, şi lipsa de responsabilitate, şi necunoaşterea legilor, că primind salarii la plic, de fapt angajaţii sunt condamnaţi la pensii mici şi nu vor beneficia de asistenţa social. Există un program naţional de combatere a acestui fenomen, avem o politică public pentru ridicarea responsabilităţilor, am promovat ca obligativitate ca agenţii economici să înregistreze contractele de muncă la inspectoratul muncii. Adică sunt multe măsuri, dar este doar un început deocamdată.”

Plecând de la constarea îngrijorătoare a experţilor că la bazele economiei tenebre ar sta chiar funcţionarii de stat chemaţi să lupte cu fenomenul, l-am întrebat pe Viorel Chetraru, directorul Centrului Pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei, cum răspunde unor astfel de concluzii:

„Cu siguranţă că economia tenebră are în Republica Moldova o pondere impunătoare. Cam 25 la sută, aş risca să estimez eu. Şi dovada este foarte simplă – procurarea unor obiecte de lux neproportionale cu veniturile. Recunosc că există acest fenomen, dar îmi bazez afirmaţiile pe lucruri care pot fi observate. Dar problema este alta – suntem oare gata, noi, societatea, să trecem toată economia pe alb. Ne dorim noi acest lucru. De doi ani de când lucrez, nici un caz de sesizare referitor la salariile la plic sau altceva nu am primit. Mai mult, am făcut un studio şi afirm cu toată certitudine că nici o companie de televiziune nu plăteşte salarii pe alb. … ”

Viorel Chetraru mai spune, de altfel la fel cum cred majoritatea experţilor, că măsurile represive nu ar fi cele mai potrivite, iar economia tenebră se va diminua atunci când antreprenorii vor avea condiţii avantajoase pentru a-şi scoate afacerile la suprafaţă.

Mai mulți experți mi-au spus ca la adoptarea politicilor fiscale se confrunta mereu doua strategii antagoniste – realiștii vor sa obţină puținul garantat (pentru ca au de suportat plăţi sociale), iar idealiștii pledează pentru extinderea bazei de impozitare prin micșorarea presiunii fiscale în speranța că vor ademeni, cândva, şi vrabia de pe gard.
XS
SM
MD
LG