Linkuri accesibilitate

„S-o spui că toţi ca unul acum sunt în afara legii nu poţi s-o spui”


La demonstrația organizată de PCRM la Chișinău

La demonstrația organizată de PCRM la Chișinău

De vorbă cu procurorul Dumitru Postovan: „Lumea nu se mai întoarce înapoi.”


În rezoluţia mitingului de ieri, protestatarii au declarat că liderii Alianţei trebuie condamnaţi penal pentru că „au călcat în picioare suveranitatea poporului”. Aceştia au mai precizat că „Doar un proces penal cu rezonanţă largă în societate şi în lume, efectuat de o justiţie cu adevărat independentă şi necoruptă, va transforma Republica Moldova într-un stat de drept, unde toţi cetăţenii, indiferent de ranguri, sunt egali în faţa legii”. Aceste nemultumiri arata ca marul discordiei in societatea moldava ramane nealegerea sefului statului, procedura inceputa la finele anului 2010. Ce a urmat si ce urmeaza sa aiba loc in spiritual si buchia legii, l-am intrebat pe Dumitru Postovan, procuror general in perioada 1990-1998.

Dumitru Postovan: „După 28 decembrie, când a fost şedinţa Parlamentului, trebuia în timp de două luni de zile ales preşedintele ţării. Atunci Partidul Comuniştilor s-a adresat la Curtea Constituţională şi Curtea Constituţională de fapt, eu parcă aş fi de acord, a evitat să se expună şi le-a dat voie parlamentarilor să numească ei singuri termenul rezonabil, care pentru cineva e trei luni de zile, pentru cineva a spus că poate să fie toţi patru ani de zile.

Mie îmi pare că prima greşeală a făcut-o atunci Curtea Constituţională. Trebuia s-o spună atunci franc - în două luni de zile trebuie de ales preşedintele. Şi gata! Le-a mai dat voie. Toată vara Alianţa nu s-a mişcat deloc, aştepta altă hotărâre, care a avut loc la 20 septembrie. Eu am văzut olecuţă altfel, de atâta după hotărârea ceea de-acum iar trebuia imediat ori alegeri, ori te duci acasă.

Pulbere, dacă vă aduceţi aminte, a spus că de-acum din clipa ceea ei nu mai sunt oficial la putere. Iată asta a fost a doua încercare să spună că-s în afara legii. Dar în loc să fie sancţionaţi cineva, a fost sancţionat Pulbere că a spus-o. Acum se spune tare şi mare că după 12 ianuarie, de acum dacă nu au mai putut ei alege a doua oară preşedintele, asta a fost a doua încercare, asta înseamnă că sunt toate condiţiile ca să fie dizolvat Parlamentul şi numite alegeri anticipate.

Din punct de vedere chiar admitem cazul că în ziua ceea de 12 ianuarie preşedintele interimar da un decret de dizolvare a Parlamentului, funcţiile astea mai rămân până la viitoarele alegeri. Nu adoptă legi organice Parlamentul, preşedintele este, Guvernul îşi onorează obligaţiunile. Să spui o sută de procente că ei sunt în afara legii cu totul, nu pot să spun. Însuşi faptul că preşedintele interimar n-a decretat dizolvarea Parlamentului să spui că e element al uzurpării. Dar s-o spui tare şi tare că toţi ca unul acum sunt în afara legii nu poţi s-o spui.”

Europa Liberă: Domnule Postovan, am auzit voci chiar din partea vicepreşedintelui Parlamentului, deputatului comunist Artur Reşetnicov a zis că în eventualitatea alegerii unui şef de stat în actuala legislatură, el va fi nelegitim acest preşedinte. Aşa să fie?

Dumitru Postovan:
„Eu tot undeva sunt de acord că dacă consider că prima încercare de la 16 decembrie a fost prima încercare de alegere a preşedintelui şi a doua a fost pe data de 12 ianuarie, care de fapt nu a avut loc, dar dacă o mai pui şi pe aceea de la 11 noiembrie, deci toate încercările care au avut loc au eşuat şi preşedintele ţării nu mai poate fi ales. Dispoziţiile astea da, poate să fie că el e nelegitim. Sigur că da.

Şi într-adevăr trebuie decretată situaţia de dizolvare a Parlamentului şi alegeri anticipate a Parlamentului. Parcă spun şi băieţii din Alianţă că ei s-au cam pripit atunci când au anunţat cu referendumul. Eu cam îmi dau seama de ce au spus ei lucrul acesta, pentru că dacă nu spuneau lucrul acesta, trebuia să numească o altă a alegerilor sau de dizolvat Parlamentul. Ei n-au făcut nici una, nici alta, ştiind că nu au voturi câte le trebuie şi au făcut ceea ce au făcut.

În orice caz încălcări ale Constituţiei sunt pe faţă. Este o situaţie care nu e ordinară. Situaţiile astea trebuie anticipate, ca să fie cea mai legitimă situaţie - dizolvarea Parlamentului şi alegeri anticipate. Dar pe mine mă interesează situaţia ce o să fie după cele anticipate. Dacă iarăşi nu avem 61 de voturi, nici o fracţiune, sau nici o coaliţie, nici o alianţă, o să avem situaţia pe care o ave. Dacă componentele Parlamentului de azi şi-ar da seama şi ar gândi cu adevărat la ţară, ar trebui să ajungă la concluzia că hai, în Parlament modificăm articolul 78 şi ajungem la cele 51 care le vrem tare şi ne ducem acasă. Ca apoi, viitorul Parlament de acum să aibă poziţia asta, să poată alege preşedintele. Nu se vrea lucrul acesta?

Mai la urma urmei hai să faceţi referendumul acela, ca el să dea voie să treacă la 51, să facă modificări directe în Constituţie şi iarăşi vă duceţi acasă. Pentru că cu poziţiile astea referendumul nu mai poţi să alegi preşedintele, consider că ar fi normale pentru viitor, nu au putere retroactivă. Cea mai bună situaţie într-adevăr, Parlamentul actual să facă modificări în articolul 78 şi să se ducă acasă. Dar dacă se ţin de poziţia multor constituţionalişti şi a opoziţiei, care spun că Parlamentul acesta gata, e în afara legii, ei nu mai pot face nici un fel de modificare.

De ce zic, situaţia e neordinară, de atâta eu consider că de ieşit frumos din situaţie, pentru a nu bate joc de ţara asta, faceţi modificarea articolului 78 în Parlament şi participă la modificarea Constituţiei şi opoziţia.”

Europa Liberă: Comuniştii?

Dumitru Postovan:
„Desigur, 67 de voturi trebuie, două treimi trebuie la modificarea Constituţiei. Deci trebuie să participe cu toţii.”

Europa Liberă: Dar credeţi că vor vrea deputaţii comunişti?

Dumitru Postovan:
„Da nu vor, ei sunt acum pe cal alb, lor să li se spus nu ştiu cine, că acum dacă sunt alegeri anticipate ei o să ia mai nu 50 de procente şi chiar poate să se ridice la 61 de voturi. Şi pe de o parte ei vor anticipatele că acum e acum, Alianţa simţind şi ea lucrul acesta şi spunând chiar clar, că dacă noi facem ce, vreţi să-i scăpăm pe comunişti la putere, deci zid de zid şi Dumnezeu ştie ce o să fie. Numai nemulţumiri şi revoltă în societate. Dacă vor ei asta, asta pot s-o câştige.

Constituţia doar nu e dogmă, la urma urmei. Dar dacă se face spre binele ţării, atunci e înţeleasă de toţi şi nu e revoltă. Modificarea articolului 78 de actualul Parlament şi ducă-se acasă şi alegeri anticipate. Iată asta e unica ieşire. Şi eu vă spun - nu e vorba de criză constituţională, e vorba de o criză politică. Oamenii nu vor să se înţeleagă între ei acolo în Parlament. Eu sunt de acord şi cu acei care declară - noi v-am ales şi v-am delegat împuterniciri, noi, poporul. Faceţi voi lucrul acolo, măi. Voi acolo v-aţi dus şi nu vă puteţi înţelege. Voi nu că n-aţi făcut două tentative de alegeri, voi nu aţi putut numi nici măcar un candidat, prima dată la 19 noiembrie. Ne-aţi chemat o dată la referendum, a doua oară. Adică, voi nu vă puteţi înţelege, hai noi să facem. Dacă nu, duceţi-vă acasă, vom alege pe alţii. Iată care este logica lucrurilor.”

Europa Liberă: Faptul că protestatarii spun că Procuratura generală trebuie să investigheze acţiunile de uzurpare a puterii de stat de către exponenţii actualii guvernări e corect?

Dumitru Postovan:
„Subiecţii, care au dreptul să sesizeze Curtea Constituţională trebuie să pună întrebarea în faţa Curţii Constituţionale corect: să întrebe Curtea Constituţională: sunt încălcate articolele? Când a expirat termenul de fapt ş.a.m.d.”

Europa Liberă: Curtea poate să spună că rămâne la latitudinea Legislativului.

Dumitru Postovan:
„Nu, dacă evită, înseamnă că parlamentarii nu pun drept întrebarea că trebuie schimbaţi de acolo. Procuratura generală trebuie de acum să pornească o urmărire penală în baza încheierii Curţii Constituţionale. Pentru că toate momentele astea de uzurpare a puterii de stat în Constituţie de care noi vorbim, sunt legate aşa sau altfel de anumite articole din Constituţie, pe care le poate interpreta numai Curtea Constituţională.”

Europa Liberă: Pe de altă parte organizatorii protestelor îndeamnă populaţia la nesupunere civică. E legal?

Dumitru Postovan:
„Dar nu este nesupunere, iată sunt mitinguri, sunt declaraţii, sunt alte chestiuni. Dar atâta timp cât un primar din sat e ales legal şi are nişte funcţii şi este lege şi tu să nu supui, la urma urmei acelaşi prim ministru, el e în funcţie, el dă nişte indicaţii, ca ele să nu fie executate pentru că a spus nu ştiu cine că hai şi nu le-om face, asta e de-acum ar putea să fie sub Cod penal pe cel care nu execută.”

Europa Liberă: La aceste mitinguri de protest s-au făcut auzite mesaje de felul: „finalul acestei guvernări este unul sigur, fie revoluţie de catifea, fie confruntări violente”. Cum pot fi anticipate aceste confruntări violente?

Dumitru Postovan:
„Eu în situaţia asta le-aş da băieţilor din Alianţă un sfat: ia-n convocaţi şi voi susţinătorii voştri, lămuriţi-le - o facem totul spre binele ţării, spre binele omului ş. a.m.d. Da, Constituţia aşa ne-a pus într-o situaţie, ea nu e dogmă, încercăm să găsim ieşire din situaţie. Dar atâta timp cât ei tac, într-adevăr lumii i se face impresia că ei ceva fac nu aşa. Într-adevăr, lipsa de sinceritate a factorilor de decizie, nu-s sinceri şi vor să ne ducă în eroare. Şi atunci lumea se revoltă şi nu mai caută – e drept, e strâmb ş.a.m.d. Pot să nu mai ţină cont nici de faptul că de fapt Alianţa activează în situaţie de criză, de acum de câţiva ani e criză.

De la început când era financiară, acum e economică şi plus alte elemente şi în aşa situaţii, când ajunge cuţitul la os, atunci lumea poate să se revolte. Dar situaţia, vă spun, în republică nu e normală, răutate este foarte multă. Poate să apară aşa, că o să vină la putere altcineva că nici nu ai să ştii nici din comitetele, nici din opoziţie. Alţi oameni, cu totul alţi oameni au să vină.”

Europa Liberă: Domnule Postovan, dar ce miză are obţinerea funcţiei de preşedinte în Republica Moldova? De ce este atât de importantă?

Dumitru Postovan:
„Eu cred că ea nu este importantă, e un fel de mit. Ni s-a făcut impresia la început de cale că acei care vor tare să fie preşedinte, vor de fapt să fie Vladimir Voronin. Dar Vladimir Voronin a avut în spate o fracţiune numeroasă, care i-a făcut toate mendrele, toate gusturile. Şi atunci el a fost aşa cum a fost el. Ăştia care vor să vină, ei nu au să aibă posibilitatea asta, că nu au fracţiune atât de numeroasă să fie asigurată orice activitate a preşedintelui.

Pentru mine alegerea preşedintelui, nu de pe poziţiile astea că cineva vrea să fie despot, dictator, ş.a.m.d. Ce-ar fi fost normal ca preşedintele ţării să fi fost ales chiar în acele primele două luni. Înseamnă că toate componentele Alianţei şi-ar căuta de treabă patru ani de zile – s-ar gândi la ţară, s-ar gândi cum să guverneze ţara. Dar aşa ei cu gândul că iaca mâine-poimâine o să fie alegeri anticipate se gândesc fiecare la părere partidului lui. Dar aşa patru ani de zile s-ar linişti oleacă situaţia.”

Europa Liberă: De ce puterea şi opoziţia nu-şi asumă vina scindării societăţii?

Dumitru Postovan:
„La noi institutul responsabilităţii în genere nu e dezvoltat. Pentru că nimeni pentru asta nu a răspuns niciodată. Nimeni. Când în altă ţară de-acum ştie că la viitoarele alegeri tu ai să fii pedepsit. La noi iată ce ne spun nouă acum: nu vrem să fie alegeri anticipate, fiindcă o să fie cam acelaşi coraport de forţă, tot noi o să fim aleşi. Iată, atâta timp cât într-adevăr lumea se revoltă, dar pe urmă se duce şi tot aşa alege, asta nu e treabă deloc. Eu nu cred că o să fie chiar aşa, că o să fie acelaşi coraport.

Au chip mulţi să zboare şi chiar şi aceiaşi comunişti - degeaba cred că ei o să aibă acele 50 de procente. Lumea nu se mai întoarce înapoi. Da, lumea e revoltată, dar când o să-şi aducă aminte în campania electorală că ceea ce fac aceştia, voi aţi făcut de 10 ori mai straşnic, atunci încă nu se ştie care o să fie coraportul. Iată ei n-ar trebui să vrea anticipate. Nimeni n-a făcut un studiu ca să spună ce o să fie, pentru că totul e la suprafaţă şi la nivel de emoţie.”

Europa Liberă: Domnule Postovan, în societate se vorbeşte foarte mult despre combaterea corupţiei. Şi foarte mulţi acreditează ideea că nu au văzut nici un actual sau fost deputat, prim-ministru, şef de oficiu, departament sau agenţie, nici un înalt funcţionar public trimis în judecată şi pus la răcoare pentru delapidările din buzunarul ţării.

Dumitru Postovan:
„Da. Aşa?”

Europa Liberă: Cum se trage la răspundere şi de ce întârzie asemenea dosare?

Dumitru Postovan:
„Hai să zicem aşa - dosare cu corupţie, sau cu elemente de corupţie ajung pe banca judecăţii. Vorba este că fenomenul a luat aşa mare amploare că a ieşit de sub orice control şi de acum a devenit aşa un fel de mod de viaţă. Fiecare lume ştie că dacă nu dai, nu se primeşte nimic ş.a.m.d. La nivel mai jos dosare sunt, sunt chiar şi în organele de drept, cu poliţişti, judecători, chiar şi procurori.”

Europa Liberă: Dar, domnule Postovan, se luptă numai cu mica corupţie de conjunctură şi de loc, dar absolut deloc, cu marea corupţie.

Dumitru Postovan:
„Aşa, aşa, eu mă apropii - problema asta e veşnică, persistă în toate ţările lumii, dar în toate ţările lumii sunt organe care se ocupă nemijlocit cu categoria asta de oameni despre care Dumneavoastră vorbiţi - deputaţi, miniştri, prim-miniştri, preşedinţi ş.a.m.d. Deci la noi s-a creat Centru, Centru de combaterea a crimelor economice şi corupţiei, care alte funcţii nici nu are. O clădire mai mare ca a Procuraturii generale, cu personal mult mai numeros, plătit mult mai bine, băieţi îmbrăcaţi la patru ace ş.a.m.d. Iată ei ar trebui să se ocupe cu chestiunile astea. Ceea ce ne aruncă ei nouă în toată ziua - un pedagog, un medic asta e frunză verde. Cum se face?

Deci, este vorba de activitatea operativă. Trebuie serviciile astea să umble după un medic, sau o băbuţă, care vinde ouăle acolo fără patent, dar să se ocupe de oamenii care sunt ştiuţi, sunt văzuţi. Nu trebuie, înţelegi, 50 de medici şi nu ştiu câţi pedagogi. Dă un ministru, dă un deputat, dă o persoană sus-pusă. Iată în asta constă activitatea operativă de investigaţii. Serviciile astea le are Ministerul de Interne, SIS-ul. Problemele astea sunt pe seama serviciilor operative. Eu nu zic că ceilalţi nu au atribuţii, cu aceeaşi Procurată, acelaşi Consiliul suprem al magistraturii - au cu toţii. Dar mediul e creat în aşa fel că politicul dictează. Şi organele acestea atât timp cât n-au să iasă de sub politic, n-au să poată să-şi facă la nivel obligaţiunile.”

Europa Liberă: Cât de grav e faptul că procurorul general a fost numit pe algoritm pe criterii politice?

Dumitru Postovan:
„Judecătoria, Procuratura, celelalte organe de drept trebuie să fie în afara politicului. Şi procurorul general trebuie să fie în afara politicului. Tentativa asta de a intra în organism era încă pe timpurile când eu eram şef, asta e un non-sens. Eu am şi spus, în momentul când am demisionat că sunt şase procurori generali, oamenii lui Dumnezeu, ce fac politicienii din instituţia asta? Cum poate să activeze normal, dacă noi vorbim de stat democratic, de drept şi vrem să ne integrăm în Europa, cu aşa atitudine faţă de organele de drept şi judiciare noi departe nu o să ajungem.”

Europa Liberă: Domnule Poastovan, ca fost procuror general, Dumneavoastră ce puteţi reproşa Procuraturii?

Dumitru Postovan:
„Eu n-am crezut că după plecarea mea o să apară problemele care erau la început de cale. În primul rând ca ea să fie aşa supusă cu treabă şi fără treabă unor presiuni nu numai din partea populaţiei. Populaţia e clar, populaţia e nemulţumită, mai ales dacă decizia nu se face în folosul cetăţeanului. Dar că însuşi politicul vrea s-o folosească ca o armă, ca o bâtă în mâinile sale, nu atât pentru a face regulă în ţară, de a lupta cu criminalitatea, dar de a se răfui cu oponenţii politici, iată asta… Eu nu ştiu în ce măsură procurorul general este supus presiunii astea, dar dacă e aşa, el desigur că trebuie să iasă de sub politic.”

Europa Liberă: Când zice domnul Roşca că actuala guvernare va fi pusă la puşcărie de către noul procuror, cât adevăr este în ceea ce spune el?

Dumitru Postovan:
„Ca să spună lucrul acesta trebuie să aibă informaţie clasică că actualii guvernanţi au săvârşit acţiuni care nimeresc sub incidenţa Codului penal. Şi dacă este lucrul acesta, înseamnă că o schimbare a conducerii şi nu numai a conducerii şi s-ar dori şi în zona politicului ca toţi să fie egali în faţa legii şi în primul rând în faţa Codului penal, nu se exclude.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG