Linkuri accesibilitate

La sfârşit de săptămână cu Europa Liberă, Valentina Ursu şi invitații lor.



În Moldova s-a instalat de ceva timp o stare de conflict şi tensiune socială şi asta pentru că puterea şi opoziţia au poziţii diametral opuse pentru a depăşi criza politică. Protestatarii scandează lozinci anti-guvernare, iar guvernanţii spun că o bună parte din vină trebuie să şi-o asume şi comuniştii, cei care au fost opt ani în fruntea ţării. Cum e înţeleasă această stare de lucruri mai departe de capitală?
Există o legitimitate a revoltei sociale nonviolente, după cum există şi una a instituţiilor democratice. Ambele trebuie apărate împotriva oligarhilor, demagogilor, fanaticilor şi aventurierilor. Cum? La acest sfârşit de săptămână răspund oamenii din zona de Sud a Moldovei.

Vasile Coteţ a avut mai multe funcţii, printre care şi cea de primar, actualmente însă este director adjunct al Colegiului de medicină din Cahul. Iată ce crede el despre Vlad Filat, Marian Lupu şi Mihai Ghimpu, liderii coaliţiei de guvernare.

Vasile Coteţ: „Dumnealor nu şi-au format o familie şi asta e tragedia. Probabil că încă nu au înţeles că nu poate fi superioritatea unuia faţă de altul. Fiecare din ei au funcţia lor.”

Europa Liberă: Ce probleme vreţi ca ei să rezolve acum?

Vasile Coteţ:
„Toţi trei să contribuie la aceea ca să fie ales preşedintele.”

Europa Liberă: Cum să fie ales dacă mai trebuie voturi?

Vasile Coteţ:
„Trebuie să faci compromisuri pentru a câştiga ceva. Dumnealor încă nu au înţeles valoarea unui compromis. Trebuia s-o facă.”

Europa Liberă: Cine merită să fie preşedinte?

Vasile Coteț şi Valentina Ursu

Vasile Coteț şi Valentina Ursu

Vasile Coteţ: „Trebuie să fie nu cineva din ei. Trebuie să fie neutru, un om raţional, care are şi o vârstă deja, care ştie care sunt problemele Republicii, un om care să iubească poporul acesta, fiindcă nu am mai avut noroc în perioada de 20 de ani de un preşedinte, care într-adevăr să iasă în faţa poporului şi să spună: măi, vă iubesc, fac pentru voi tot ce trebuie. Una declară şi alta fac. Atâta dezordine. Am avut ocazia să lucrez la unele funcţii de conducere şi m-am convins că în primul rând nu lucrează legea. Doi: cadrele care sunt din jurisprudenţă sunt şi oameni deşi de treabă, dar o bună parte din ei pur şi simplu se gândesc numai la starea lor materială. Şi din cauza aceasta au pierdut încrederea societăţii. Trei: noi avem două biserici.”

Europa Liberă: Două mitropolii.

Vasile Coteţ:
„Două mitropolii, două patriarhii şi niciodată nu poate să fie o unire că biserica a unit oamenii în cazuri grele. În cazul dat biserica nu-şi face misiunea, cu toate că e lăudată de oameni, e lăudată tot din cauza că...”

Europa Liberă: În sondaje încrederea în biserică e pe primul loc.

Vasile Coteţ:
„E pe primul loc dar oamenii pur şi simplu nu înţeleg multe lucruri interne, care au loc în biserică şi nu înţeleg politica pe care o fac. Fiindcă biserica s-a amestecat în politică şi asta e dauna numărul unu poate. Şi un alt moment - pe acest pământ ar putea fi raiul, dacă ar fi politicienii cu raţiune.”

Europa Liberă: Cum vedeţi această scindare a societăţii şi cine poartă vina pentru această divizare?

Vasile Coteţ:
„Vina numărul unu este mentalitatea oamenilor. Totuşi oamenii noştri nu înţeleg că astăzi de a ieşi din impas trebuie să susţină politicieni care vor putea să-şi facă datoria într-o perioadă oarecare şi să-i monitorizeze, să facă o evaluare serioasă, argumentată, atât din punct de vedere economic, cât şi socială, dacă vreţi chiar şi spiritual. Fiindcă noi suntem bombardaţi azi cu atâtea pietre.

Eu nu mă vâr în politica mare, dar vă spun aşa: noi suntem într-o stare geopolitică nefavorabilă, din cauza că toţi ar vrea să ne pape, să ne hrănească cu minciuni, dar să ne distrugă de la picioare. Şi cum omul nu poate rezista la aşa situaţie.

Alt moment, cred eu că noi am pierdut foarte multe mari valori -
Noi am rămas cu cei bătrâni, care au mentalitatea pur sovietică, chiar vreau să spun că e dereglată, ei cred încă în valorile celea care au fost, şi acelea stupide, aveau un salariu, aveau o pensie, era ieftin tot şi asta e.

şcoala şi-a pierdut valoarea, palatele de cultură, bibliotecile, oamenii nu mai citesc cărţi acum, nu se fac acţiuni cu suflet, în care oamenii să fie implicaţi. Şi oamenii sunt dezamăgiţii că ei nu au suport de viaţă, n-au salariu care ar trebui, chiar şi aceleaşi pensii. Şi cei care sunt tineri, talentaţi, leapădă ţara şi fac binefaceri poate, sau activează foarte bine în alte ţări.

Noi am rămas cu cei bătrâni, care au mentalitatea pur sovietică, chiar vreau să spun că e dereglată, ei cred încă în valorile celea care au fost, şi acelea stupide, aveau un salariu, aveau o pensie, era ieftin tot şi asta e. Dar în fond noi nu am avut valori, valori pentru care să luptăm. Noi niciodată nu am luptat pentru pământul acesta, pentru patria pe care am creat-o deja. Până nu vom fi un popor unit, într-o ţară unită, n-o să avem succese.”

Europa Liberă: Guvernanţii cunosc problemele reale ale societăţii? Pleacă urechea la păsul Dumneavoastră, al celor simpli alegători? Aţi fost primar.

Vasile Coteţ:
„A fi un guvernant bun în primul rând trebuie să ai şi o susţinere din partea celor care sunt subalternii tăi. Doi: trebuie să ai un popor care să te susţină şi la bine şi la rău.
Avem legi nu rele, nu se execută legea. De ce? Din cauza că există corupţie la toate nivelele anume la puterile de stat.

Să faci totuşi un pas măcar în patru-cinci să demonstrezi că eşti cineva. Numai s-au apucat de lucru s-a început tratarea lor diferit. Unele surse mass media îl critică ba pe Filat, ba pe Lupu, ba pe Ghimpu, îi provoacă, în loc să-i unească. Chiar şi sursele de informare fac un război, un dezavantaj total vreau să vă spun. Doi: nu sunt traşi la răspundere pentru neexecutarea legilor. Avem legi nu rele, nu se execută legea. De ce? Din cauza că există corupţie la toate nivelele anume la puterile de stat. Puterile de stat trebuie să nu se supune unul altuia, dar să-şi facă datoria. Când îşi vor face datoria, va fi ordine în societate.”

Europa Liberă: Ce înseamnă corupţia? Cum percepeţi corupţia?

Vasile Coteţ:
„Corupţia este atunci când un om sărac caută o sursă pe care să o obţină necinstit. Această grupare socială, funcţionarii îndeosebi, din cauza sărăciei au şi degradat. El se bucură că ia o sumă mare, cică trebuie să lucrezi într-un an de zile, el o ia într-o seară, în două. Şi nu respectă legea, dar nici nu avem nici tradiţie de respectare a legilor, că tot timpul am fost supuşi de cineva, obligaţi să facem ceva. Niciodată nu am avut demnitate, patriotism cu adevărat să luptăm împotriva unor oameni din ăştia, şi asta e toată tragedia.”

Europa Liberă: Încotro trebuie să meargă Moldova?

Vasile Coteţ: „Moldova trebuie să meargă pe calea pe care şi-a ales-o. Este o cale corectă, dar trebuie să fie paşi corecţi, trebuie să fie respectate normele de existenţă ale oamenilor, respectată legea şi atunci vom fi departe. Şi preşedintele de ţară, şi ministru şi toţi de rând să fie egali în faţa legii. Atâta timp cât există cârdăşie între cei care nu respectă legea, atâta timp cât va fi cumătrismul, neamuri, azi numiţi oameni care nu costă nici doi bani. Dar el e la putere.”

Europa Liberă: Deci nu mai e omul potrivit la locul potrivit?

Vasile Coteţ:
„Nu, trebuie să fie oameni anume care să iubească ţara, să-şi facă datoria şi să muncească poate patru-cinci ani din zori şi până în noapte până ar ieşi şi ar vedea cât de cât o claritate într-o zi.”

Europa Liberă: Dar moldoveanul nu s-a pus pe tânjeală şi tot aşteaptă unul să-i facă una, altul să-i facă alta?

Vasile Coteţ:
„Dar ştiţi, eu am să vă spun o chestie, moldoveanul când se duce în altă ţară, este harnic şi de treabă, cu mentalitatea ceea care o are. Şi vine aici şi tot degradează anume în condiţiile astea. Nu este acţiune, nu sunt funcţionari care să facă ceva pentru ţara asta. Şi omul se dezamăgeşte şi intră în mocirla asta.”

Europa Liberă: Dar mai sunt modele de politicieni, de funcţionari în statul acesta?

Vasile Coteţ:
„Sunt, sunt modele foarte bune, dar să ştiţi un lucru - omul care este principial, omul care este devotat, el este măturat. Nu au nevoie şi cei de sus, şi cei chiar de jos nu au nevoie de oameni devotaţi patriei ăştia. Lor le trebuie să găsească un om, pe care pot să-l cumpere, să-l vândă, să facă ce vor cu dânsul. Şi aşa primari nimeresc. Nimeresc oameni incompetenţi, mie mi-i ruşine să-i aud la televizor, la radio. În primul rând nu-şi respectă limba. Eu cer astăzi toţi să fie academicieni, dar să iasă în faţa poporului şi să vorbească o limbă care să fie exemplu pentru oamenii simpli. Toţi se străduie să învinuiască oamenii simpli. Nu sunt ei atât de vină. Un om simplu dacă este ordine în ţară, în localitate, într-o orice comunitate şi dacă este stimulat, el face foarte multe. Că oamenii noştri sunt foarte buni la suflet. Noi cu bunătatea noastră am ajuns la aşa ceva. Şi am devenit şi leneşi, nu ne place să fim curaţi, ordonaţi. Eu nu prea mult v-am spus?”

Europa Liberă: Mult, dar bine. Dar spuneţi ce e mai important - alegerea şefului statului? Alegeri anticipate parlamentare? Sau referendum?

Vasile Coteţ:
„Acum este nevoie de stabilitate, dar stabilitatea poate fi numai în cazul în care se alege preşedintele. Alegerile anticipate nu soluţionează problema. Alegerile vor dezmembra societatea şi mai departe,vor înrăi
Oamenii săraci aşa gândesc - când nu ai bani, când nu poţi soluţiona, soluţionează problema şi Constituţia schimb-o şi lasă să fie republică parlamentară, că nouă nu ne trebuie preşedinţi, aparatul preşedintelui, se întreţin atâtea cheltuieli.

lumea. Cui îi arde acum de alegeri, când omul nu are cu ce se încălzi iarna? Trebuie să fie ales preşedintele. Dar poate că în general trebuie de pus problema: avem nevoie de preşedinte sau nu avem? Şi gata. Oamenii săraci aşa gândesc - când nu ai bani, când nu poţi soluţiona, soluţionează problema şi Constituţia schimb-o şi lasă să fie republică parlamentară, că nouă nu ne trebuie preşedinţi, aparatul preşedintelui, se întreţin atâtea cheltuieli. Ministerele trebuie micşorate după numărul de funcţionari, de făcut economie, toate instituţiile astea la nivel de stat el trebuie micşorate, maşinile de serviciu micşorate. Toate aceste lucruri se economisesc, banii pe care putem să-i acordăm problemelor social-economice ale ţării.”

Europa Liberă: În două propoziţii cum descrieţi sărăcia aici la Cahul?

Vasile Coteţ:
„Sărăcia e prea adâncită, omul nu stă în căldură. El stă în frig. El nu se alimentează bine. Omul este dezamăgit de existenţa sa. Nu mai are speranţă în nimic. Iată asta e sărăcie. Omul care este asigurat, se gândeşte la ziua de mâine, se gândeşte la copii. Copiii au plecat, părinţii au rămas. Dumneavoastră observaţi că noi construim mai multe aziluri, decât să hotărâm alte probleme ca să îmbunătăţim viaţa oamenilor. Azilul nu este o soluţie. Trebuie să fie feciorul, fiica să aibă grijă de tată, nu în azil.”

*

La Universitatea „Bogdan Petriceicu Haşdeu” din Cahul, Europa Liberă a discutat cu conferenţiarul universitar, doctor Sergiu Cornea. Referindu-se la partidele care se află la guvernare, prorectorul spune că după anul 2009 Alianţa pentru Integrare Europeană nu a reuşit să formuleze priorităţi comune în măsură să consolideze societatea. Aşa cum spune el, poporul a avut alte speranţe.

Sergiu Cornea: „Noi credeam că un regim va fi detronat şi se vor instaura principii şi valori democratice. Era regimul Voronin, care convingea poporul că trăieşte foarte bine. Or, poporul, mai ales de la sate, avea alte viziuni. Cei din business se plângeau că sunt înăduşiţi, cadrele didactice într-un fel erau şi ei presaţi ideologic, cunoaşteţi problemele cu istoria şi noi speram aşa, la o gură de aer, să mai schimbe în sensul de relansare economică. Moldova zicea de integrare europeană, nici nu vorbim de aderare, noi deocamdată despre integrare vorbim. După ultimul sondaj aţi văzut că nu mai sunt aşa de mulţi adepţi ai integrării, cum erau acum doi ani, de exemplu. Dar se fac nişte măsuri, îmi place Leancă ca ministru de Externe, lumea apreciază ceea ce face în ultimul timp. Dar doar atât. Ceea ce se face acum prin alte ministere nu e chiar integrare europeană şi nu e chiar politică, e un ceva orientalism.”

Europa Liberă: S-a cuibărit această neîncredere, de care va fi foarte greu de a te debarasa?

Sergiu Cornea:
„Da, există neîncrederea poporului faţă de actualii guvernanţi şi în politică dacă pierzi încrederea poporului plăteşti scump.”

Europa Liberă: Şi chiar credeţi că partidele de la guvernare nu-şi dau seama că pierd încrederea?

Sergiu Cornea:
„Eu cred că îşi dau seama, dar este o balanţă - încrederea poporului şi interesul de partid, pliat pe interesul personal. Şi cred că asta o să le joace festa.”

Europa Liberă: De ce credeţi că pe parcursul acestor doi ani nu au reuşit să aleagă şeful statului? Din ambiţie, din orgoliu? Ce a fost la mijloc ca acest deznodământ constituţional nu s-a dus la bun sfârşit?

Sergiu Cornea:
„Eu am o altă viziune asupra problemei. Noi suntem republică parlamentară şi atunci eu mă întreb: este atât de important să fie ales şeful statului? Trebuie să fie un decor, să reprezinte statul, un simbol. În republicile parlamentare şef de stat se aleg personalităţi din cultură, personalităţi acceptate - poeţi, oameni de valoare, este o funcţie mai puţin politică într-o republică parlamentară.”

Europa Liberă: Bine, dar aşa sau altfel pe parcursul acestor doi ani şi ceva s-a insistat că anume instabilitatea politică nu poate să contribuie la rezolvarea multor altor probleme de ordin social-economic.

Sergiu Cornea:
„Stimată doamnă, aceasta este o găselniţă, spusă pentru diletanţi, ca să acoperi nişte inacţiuni, nişte
Şi dacă nu a fost preşedintele doi ani în Moldova ce a fost? Dacă era preşedintele credeţi că era să fim în Europa?

breşe, insuccese ş.a.m.d. Şi atunci pe cineva, sau pe ceva trebuie să dai vina. De ce merg treburile prost? Nu de-atâta că noi suntem incompetenţi de a rezolva nişte probleme. Merg prost că nu este preşedintele. Şi dacă nu a fost preşedintele doi ani în Moldova ce a fost? Dacă era preşedintele credeţi că era să fim în Europa? Sau care e miza?”

Europa Liberă: Şi atunci de ce cetăţeanul aduce pe prim plan, când e vorba de ceea ce v-aţi dorit cel mai mult - alegerea şefului statului.

Sergiu Cornea:
„Păi nu ştiu, cetăţeanul priveşte televizorul şi cetăţeanul e manipulat. Că de la televizor i se spune în fiecare zi că treburile merg prost de atâta că nu este ales preşedintele. Şi atunci dacă mie mi se spune în fiecare zi chestia asta pe parcurs de cel puţin jumătate de an, eu imediat încep să cred, nu? Plus, psihologia „tătucului”, sau a ţarului, cum era pe timpuri. Aşa şi aici, ştiţi cum e cu memoria colectivă încă mai are nişte…”

Europa Liberă: Moldoveanul vrea un ţar, nu?

Sergiu Cornea:
„Păi vrea un ţar, dar nu ştiu, într-o republică parlamentară ne trebuie ţarul acesta? Şi a fost ţarul Voronin, care era preşedintele partidului, Guvernul era al lui,
Într-un regim autoritar se controlează mijloacele mass media, se impune un alt mod de exercitare a puterii.

Parlamentul era al partidului respectiv. Atunci a avut un mecanism mai mult pe linie de partid să rezolve ceva decât pe linia respectivă. Chiar a fost un regim autoritar. Într-un regim autoritar se controlează mijloacele mass media, se impune un alt mod de exercitare a puterii.”

Europa Liberă: Cât de compatibili sunt aceşti trei lideri, ale căror partide au creat această Alianţă de guvernare?

Sergiu Cornea:
„Cred că sunt total incompatibili, fiindcă vedeţi mesaje diferite, mod de a fi. Acelaşi lider al Partidului Democrat, care s-a vrut preşedinte, fiind reprezentantul unui partid, acum se vrea preşedinte în calitate de reprezentant al altui partid. Inexplicabil. Şi nu ştiu de ce poporul a făcut alegerea respectivă.”

Europa Liberă: Ce e mai bine? Alegerea şefului statului? Alegeri parlamentare anticipate? Sau referendum?

Sergiu Cornea:
„A, e foarte complicat de răspuns la întrebarea asta. Într-o logică normală cred că ar fi alegeri anticipate. Dar alegerile anticipate mă tem că o să repete iarăşi situaţia respectivă. Poate că mai bine ar fi dintre toate relele, de ales răul mai mic - referendumul.”

Europa Liberă: Şi ce întrebare ar trebui să fie scoasă la referendum, la acest plebiscit?

Sergiu Cornea:
„Eu la referendum aş scoate întrebarea: ne
Când ies toţi trei şi toţi trei sunt ca racul broasca şi ştiuca, atunci chiar populaţia nu prea înţelege.

trebuie preşedinte sau nu ne trebuie? Dar dacă ne băgăm prea mult în Constituţie, cetăţeanul iarăşi va fi bulversat, n-o să înţeleagă, un fel de tămbălău din acesta zăpăcit. Chiar că zăpăcit. Dar ca cetăţenii să înţeleagă chiar trebuie foarte multă muncă din partea partidelor politice, trebuie cumva mesajul să fie în unison. Când ies toţi trei şi toţi trei sunt ca racul broasca şi ştiuca, atunci chiar populaţia nu prea înţelege.”

Europa Liberă: Ce înseamnă divizarea societăţii? Cum e văzută această divizare? Între „ai noştri” şi „ai voştri”? Între comunişti şi anticomunişti? Între pro-români şi antiromâni?

Sergiu Cornea:
„Ştiţi ideea că la noi toate partidele sunt partide geopolitice şi la nivel de societate chiar există divizarea asta, unii se vor în Europa, unii se vor în uniunea lui Putin, care nimeni nu ştie ce-i asta, dar unii deja se vor acolo, în Euro-Asia asta a lui Putin.”

Europa Liberă: Totuşi ce vrea moldoveanul? Cetăţeanul simplu ce-şi doreşte? De politică e sătul.

Sergiu Cornea: „Nu, moldoveanul simplu este o fire mioritică şi dacă ne uităm în sondajele de opinii în cele mai dese cazuri moldoveanul nu face legătură directă între calitatea vieţii lui şi calitatea guvernării. Cetăţeanul nostru este cu o cultură politică de nivel parohial şi este foarte uşor de manipulat, cu părere de rău.”

Europa Liberă: Dar această cultură politică cine trebuie s-o cultive?

Sergiu Cornea:
„Şcoala, familia, mass media, partidele politice, sindicatele. Or, la noi toţi agenţii ăştia nu prea funcţionează în mod normal. Jumătate din familii nu-s familii întregite, şcoala cu problemele care este, cadrele didactice cele mai bune din şcoală fug, profesorii la noi primesc salariile de două-trei ori mai mici ca în Ucraina, de România nu mai vorbesc. În Moldova ca să fie finanţe trebuie să fie
Corupţia mare se face la nivel mare. Eu cred că în Moldova a face politică este totuşi rentabil, dacă ne uităm, de pildă, că veniturile vicepreşedintelui Parlamentului au crescut de 15 ori, chiar mă gândesc că e rentabilă.

dezvoltare economică. Moldova este un stat care trăieşte pe baza remitenţelor şi împrumuturilor.

Noi suntem ţară care consumăm, importăm pătrunjel, roşii, mere, toate, care noi am putea invers - să stimulăm producătorul nostru local. Bani vor fi şi sunt, dar ei trebuie foarte bine gestionaţi. Mai este şi problema economiei tenebre, şi corupţia, care e un flagel. Corupţia mare se face la nivel mare.

Eu cred că în Moldova a face politică este totuşi rentabil, dacă ne uităm, de pildă, că veniturile vicepreşedintelui Parlamentului au crescut de 15 ori, chiar mă gândesc că e rentabilă. Mulţi politicieni din Moldova, care au carieră politică foarte bună, deci activitatea politică a fost însoţită de o creştere a veniturilor, a situaţiei materiale. Asta mă face să cred că este o activitate profitabilă.”

Europa Liberă: Şi aici la Cahul au fost organizate acţiuni de protest. La ce ar putea să aducă aceste acţiuni de protest? Şi până unde vor merge?

Sergiu Cornea:
„Într-o societate democratică cetăţeanul tot timpul poate să-şi exprime protestul, şi chiar trebuie să-şi exprime protestul. Ca să ţină aşa, în formă guvernanţii. Comuniştii au suficiente posibilităţi să scoată mulţi oameni în piaţă. Piaţa de la Cahul uşor o umpli cu oameni. Multă lume este foarte dezamăgită, adică aşteptau o prestaţie mai bună de la cei care i-au înlocuit pe comunişti. Şi atunci dacă sunt dezamăgiţi, mă tem că o să meargă în partea astalaltă. Cahulul este un oraş vorbitor de limbă rusă. Şi alt moment: sunt foarte mulţi pensionari. Or, baza electorală anume asta e. Deci, cât este a-i scoate? Pensionarii tot timpul sunt nemulţumiţi de trai şi-i scoţi imediat pe piaţă.”

*

Şi pentru că situaţia oamenilor este marcată de sărăcie, neîncredere şi deznădejde, l-am invitat la discuţie şi pe directorul IMAS-Moldova, sociologul Doru Petruţi. L-am întrebat mai întâi dacă acţiunile stradale ar putea fi o soluţie pentru depăşirea crizei.

Doru Petruţi: „Acţiunile de stradă fără îndoială că vor pune o oarecare presiune şi pe actuala guvernare, dar ele au un rol mai mult în direcţia imaginii.”

Europa Liberă: Presiuni de a soluţiona urgent care probleme?

Doru Petruţi:
„Prioritate sunt lucrurile legate de costul vieţii. Situaţia este de-a dreptul dramatică, cel puţin din punct de vedere sociologic se văd nişte indicatori. Un guvern de la peste 50 la sută credibilitate, ajuns undeva în pragul lui 25-30. Să vezi Parlamentul de la 47, la 20 şi ceva, justiţia prăbuşită. Şi astea sunt lucruri care se întâmplă pe parcursul unui an. Dacă ne aducem aminte, în martie se discuta
Eu cred că populaţia nu mai are răbdare pentru a accepta tot felul de raţionamente, pe care actuala putere, sau opoziţia le pun la îndemână.

despre vizita lui Joe Biden la Chişinău, ce entuziasm era, ce aşteptări avea populaţia legate de circulaţia în spaţiul UE fără vize, de aderare a Republicii Moldova. Iată că şi pe palierul acesta al Externelor practic ideea europeană se stinge sub ochii noştri.

Ca să ne apropiem de pragul de 40 la sută persoane care doresc şi speră la aderarea Republicii Moldova la UE. Eu cred că populaţia nu mai are răbdare pentru a accepta tot felul de raţionamente, pe care actuala putere, sau opoziţia le pun la îndemână. Acum urgenţele, mai ales în anotimpul acesta, sunt legate de costul direct al vieţii. Uitaţi-vă ce sume trebuie să plătim fiecare dintre noi pentru încălzire, pentru electricitate, pentru apă.”

Europa Liberă: Da, facturile ard buzunarele.

Doru Petruţi:
„Efectiv lumea e nefericită, a dispărut viaţa aia predictibilă pe care o aveam cu câţiva ani în urmă, în care ştiam: uite, copilul trebuie să meargă la facultate, o să fie patru ani acolo, eu o să am bani să-l ţin la facultate. Acum lucrurile astea nu mai sunt atât de sigure.”

Europa Liberă: Dar şi în cercetările Dumneavoastră sociologice, lumea nu mai pune pe prim plan sărăcia, dar pune pe prim plan alegerea şefului statului


Doru Petruţi: „Cred că Alianţa a pierdut şi pierde poate una dintre ultimele cărţi pe care le mai poate juca. Mai poate fi un prim succes, care să conteze la public şi care să oprească cumva tăvălugul acesta de dezamăgiri şi de sancţionare.”

Europa Liberă: Coaliţia de guvernare este una majoritară. Cât de greu îi este unei majorităţi să accepte adevărul unei minorităţi.”

Doru Petruţi:
„Nu e greu, dar nici nu cred că s-a pus problema. N-am văzut nici o urmă de intenţie de a discuta la modul conţinutului propunerilor făcute de opoziţie. Am văzut nişte statistici legate de deciziile Parlamentului şi nici una
Şi prestaţia PCRM-ului nu e de lăudat deloc, pentru că nici dânşii, prin modalitatea prin care au ales să facă opoziţie, nu e o opoziţie constructivă.

dintre propunerile opoziţiei nu a fost acceptată. Dar ar trebui să întoarcem oglinda şi în partea cealaltă - cum să discuţi despre propunerile unei opoziţii, care nu vine în Parlament, şi care îţi boicotează un instrument democratic. Şi prestaţia PCRM-ului nu e de lăudat deloc, pentru că nici dânşii, prin modalitatea prin care au ales să facă opoziţie, nu e o opoziţie constructivă, care să construiască. Bun, ieşi în piaţă şi spui jos şi vrei să-i dai jos. Ok, dar spune-ne şi ce vreai să pui în loc.”

Europa Liberă: Ei vor deocamdată puterea, opoziţia comunistă şi alte partide.

Doru Petruţi:
„Bun, şi acum alternativa care e? Ne întoarcem la o guvernare, pe care am avut-o timp de opt ani, fără ca să vedem avantajele sau dezavantajele unei astfel de veniri.”

Europa Liberă: Şi politicienii de la guvernare şi cei din opoziţie recunosc că societatea moldavă este scindată, s-a ajuns la o prăpastie. Pe de altă parte de ce nu încearcă să consolideze această societate, dacă ambii recunosc şi îşi asumă vina dezbinării?

Doru Petruţi:
„Dezbinarea şi constituirea ăstor doi poli majori e rezultanta directă a modului în care se face politică în Republica Moldova. PCRM şi-a asumat o responsabilitate aflată foarte la îndemâna lor, de a scinda tot timpul, de-a
Republica Moldova are nevoie de o guvernare de sacrificiu, de o guvernare care să fie conştientă că-şi va sacrifica capitalul politic în favoarea efectuării unor reforme concrete.

introduce momente de tensiune maximă, de a negocia la mulţi poli, de a plasa diferite etichete asupra partidelor şi liderilor opoziţiei. Asta e un joc subţire. Modul acesta de a face politică din păcate nu va genera plus valoare, chiar dacă dânşii vor reveni la putere sau nu.

Republica Moldova are nevoie de o guvernare de sacrificiu, de o guvernare care să fie conştientă că-şi va sacrifica capitalul politic în favoarea efectuării unor reforme concrete, transparente şi fără îndoială dureroase.”

Europa Liberă: Firul ierbii caută un „tătuc”, pe când deputaţii totuşi vor să întărească acest regim parlamentar.

Doru Petruţi:
„Cu dilema asta o să ne mai confruntăm. Pe de o parte vrei democraţie, vrei Parlament, dar pe de altă parte vreai să vină unul care să dea cu pumnul în masa Parlamentului şi în masa Preşedinţiei. Ei, lucrurile astea două nu prea merg împreună, pentru că unul e de natură democratică, iar unul e de natură ce ţină de autoritate, de autocraţie. Cum să zic - e o ecuaţie, la care doar noi, toţi cetăţenii Republicii Moldova trebuie să găsim soluţia. Nimeni nu o să vină să ne spună: fiţi mai democratici, sau fiţi mai autoritari. Sunt lucruri, pe care noi trebuie să le găsim împreună. De trei ani se pare că încă n-am găsit răspunsul la ecuaţia asta. Nu cred că lumea neapărat e zăpăcită, îşi caută repere şi preşedintele e unul din reperele acestei ţări. Un reper, care ne lipseşte tuturor de trei ani de zile.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG