Linkuri accesibilitate

Studiul despre studenţii basarabeni în România – o nouă intoxicare publică (Timpul)


Judecătorii se plâng că au prea mult de lucru şi vor să fie ajutaţi de asistenţi personali (Adevărul)


Studiul Centrului Român pentru Politici Europene care ar fi arătat că doar jumătate dintre basarabenii care învaţă peste Prut pe bursele statului român îşi finalizează studiile, un studiu contestat de altfel de autorităţile de la Bucureşti, continuă să preocupe presa de la Chişinău. Numai că în timp ce „Adevărul” citează o altă concluzie din el, aceea că doar 17 la sută din tinerii ce absolvesc facultăţi româneşti se întorc acasă, un comentator din „Timpul”, George Damian, numeşte „toxice” astfel de cercetări cărora le reproşează că sunt greşite şi nereprezentative. La fel ca „studiul prostituatelor” – aşa numeşte autorul raportul unei fundaţii franceze care ar fi arătat că 70 la sută din moldovence s-au prostituat măcar o dată pe parcursul vieţii – sau altele, şi acesta a fost preluat pe nemestecate de presă, fără să se fi observat că nu are cum să fie ştiinţific, întrucât nu conţine datele celor mai mari universităţi din România, unde se află şi cei mai mulţi basarabeni. Şi totuşi acest studiu a pătruns în spaţiul public şi nu va face decât să-i dezbine pe românii de pe cele două maluri ale Prutului, conchide George Damian.

Revenind la „Adevărul”, voi cita din articolul ce conţine un set de materiale despre modul în care şi motivele pentru care erau judecaţi oamenii de către justiţia sovietică.

„Justiţia sovietică, „cea mai umană din lume“ (cum era ironic numită), trimitea oamenii pe mulţi ani după gratii pentru „infracţiuni“ pentru care azi ar fi pedepsiţi cel mult cu mustrare sau amendă”, scrie istoricul Mihai Taşcă. „Zeci de cetăţenii au fost condamnaţi la închisoare sau corecţie prin muncă pentru că au solicitat reducerea impozitului agricol, n-au achitat la timp taxele, n-au îndeplinit planul de lucru în colhoz, au întârziat la serviciu sau au lipsit o oră. Unii au înfundat puşcăria doar pentru că au scos un par din gardul unei instituţii ca să facă focul în sobă”, mai menţionează autorul.

„Judecătorii se plâng că au prea mult de lucru și vor să fie ajutați de asistenți personali. Ministrul Justiției propune, însă, ca specialiștii să fie împărțiți pe domenii”, scrie în „Adevărul” Anastasia Nani. Potrivit jurnalistei, „noul personal al instanţelor va fi prevăzut într-o lege. Proiectul face parte din reforma Justiţiei iniţiată de autorităţi”. „…Juzii insistă ca în document să apară fraza „fiecăruia câte un asistent“. De cealaltă parte, ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, spune că sintagma a fost evitată pentru ca aghiotanţii să nu fie transformaţi în nişte „robi“ care le vor prepara magistraţilor cafea şi le vor duce geamantanele”, mai scrie autoarea de la „Adevărul”.

Cunoscutul actor şi solist al grupului „Gândul mâţei”, Nicu Ţarină, spune într-un interviu pentru „Ziarul de Gardă” că „la noi (în Republica Moldova) e o decadenţă spirituală. Dar problema Republicii Moldova ar fi alta, cea a identităţii naţionale”. „Eu nu vreau să supăr lumea, dar aşa este R. Moldova – mai degrabă bea un pahar de vin decât să citească o carte./…/ Suntem un popor leneş. Dacă am fi fost un popor harnic, s-ar fi văzut rezultatele. Dar rezultate nu-s”; /…/ „Noi suntem în secolul XVI, şi dacă azi ar fi sfârşitul lumii, la noi el ar ajunge cam peste 300 de ani”.

Solicitat de reporterul „ZdG” să le atribuie politicienilor nişte roluri într-un eventual grup rock, Nicu Popescu a prezentat următoarea distribuţie de orchestră: „Pe Filat l-aş pune la voce. Pe Lupu la bas. Pe Ghimpu l-aş pune... cred că la saxofon. Pe Plahotniuc l-aş pune la tobe, pentru că el dă ritmul din spate. La chitara solo l-aş pune pe Tkaciuk. Şi lui Voronin i-aş lăsa o muzicuţă sau o vuvuzea. Aş mai face din comunişti şi AIE un cor mixt, în care să stea frumos şi să cânte o „Katiuşă”, iar după asta, în final, să cânte „Deşteaptă-te, române”. Dar să cânte toţi împreună”.

„Deşi, în ultimii 20 de ani, Afacerile Interne au fost finanţate generos din fonduri acordate din străinătate, astăzi beneficiarii nu reuşesc să ofere o cifră exactă a sumelor recepţionate, dar şi date despre impactul acestor finanţări asupra activităţii subdiviziunilor MAI”, scrie în „Ziarul de Gardă” Aneta Grosu. „Responsabili de la Direcţia Generală Economie şi Finanţe din cadrul MAI au recunoscut, la solicitarea „ZdG”, că nu deţin astfel de date şi că, după ultima verificare a Curţii de Conturi, cea din 2009, toate materialele au fost distruse. „Tot ce are mai mult de 3 ani – distrugem”, au precizat funcţionari ai direcţiei respective”, citaţi în articolul său de Aneta Grosu.
XS
SM
MD
LG