Linkuri accesibilitate

Cât este de greu să spui adevărul în Balcani – portretul Nataşei Kandici


Natasa Kandic

Natasa Kandic

Dovezile adunate de Nataşei Kandici a contribuit la descoperirea masacrului de la Srebrenica.


Au trecut mai bine de 10 ani de la războaiele din Balcani şi câţiva înalţi responsabili pentru crimele de război comise atunci au fost judecaţi. Unii condamnaţi. Dar în Serbia, considerată principala vinovată pentru crimele împotriva civililor, elitele intelectuale sau politice cu greu se lasă convinse să se confrunte cu trecutul. Este misiunea pe care şi-a luat-o cu ani în urmă avocata Nataşa Kandici. Un portret semnat de corespondenta Europei Libere Dasy Sindelar şi rezumat de Ileana Giurchescu:

Nataşa Kandici a început să lupte pentru victimele civile ale războaielor din Balcani încă din 1992, când a înfiinţat la Belgrad Centrul pentru drept umanitar. Şi de atunci a fost deseori ameninţată, chiar şi cu moartea. Dar nu s-a lăsat intimidată.

Merge în fiecare zi la lucru cu autobuzul, stă de vorbă cu critici şi susţinători. Nevoia unui dialog deschis în societatea, crede Nataşa Kandici, este mai importantă:

„Sunt activistă pentru drepturile omului, este drumul pe care l-am ales. Mi-a fost frică o singură dată, după proclamarea independenţei Kosovo, pentru că mediile şi politicienii aţâţau oamenii împotriva mea. Dar în general nu mi-e frică sunt însă îngrijorată de situaţia din Serbia” a mai declarat Nataşa Kandici, Europei Libere.

Războaiele din Balcani au început în 1991, Kandici a deschis Centrul pentru drept umanitar un an mai târziu şi de atunci a strâns necontenit dovezi: de exemplu, a fost cea care a făcut public filmul în care membrii unei forţe paramilitare sârbe putea fi văzuţi executând şase albanezi la Srebrenica. De la acest film a fost descoperit masacrul comis de sârbii bosniaci, masacru ce i-a adus pe Radovan Karadzici şi Ratko Mladici în faţa tribunalului de la Haga pentru crimele de război comise în fosta Iugoslavie.

În 2003, mai ales la presiuni externe, autorităţile sârbe au început să-i judece pe unii din cei care erau acuzaţi de crime împotriva populaţiei civile. Dar Nataşa Kandici a fost cea care i-a convins pe mulţi albanezi din Kosovo, victime ale campaniei de curăţare etnică dusă de sârbi, să depună mărturie:

Sian Jones, de la Amnesty International remarcă faptul că Nataşa Kandici a lucrat mereu în condiţii foarte ostile, a mers împotriva curentului şi tendinţelor care dominau elita politică sârbă dar şi ale grupuri sociale.

Recent, Kandic a provocat un nou scandal în Serbia când a afirmat, bazându-se pe mărturii prezentate la procesele de la Haga, că noul şef al statului major sârb ar trebuie să se retragă. Şi l-a acuzat că ar fi patronat multe din crimele comise împotriva albanezilor din Kosovo, inclusiv masacrul de la Izbica, în care au murit cel puţin 130 de albanezi.

Kandici nu susţine că generalul sau trupele pe care le comanda ar fi fost implicate direct în acele crime. Dar îl acuză că nu le-a împiedicat, motiv pentru care nu ar fi calificat pentru funcţia de şef al statului major.

Reacţia oficialităţilor sârbe a fost dură: ministrul apărării a calificat acuzaţiile drept „monstruoase” iar procurorul sârb pentru crime de război a acuzat întregul Centru pentru drept umanitar că este anti-sârb.

Kandici se declară un pic mirată de vehemenţa reacţiilor dar pledează în continuare pentru o confruntare onestă a sârbilor cu trecutul lor recent.

„Dacă vrem schimbări, declară Kandici, dacă vrem un viitor democratic şi ca Serbia să intre în Uniune Europeană, atunci avem nevoie de alţi conducători , oameni dispuşi să-şi asume trecutul”, încheie Nataşa Kandici.
XS
SM
MD
LG