Linkuri accesibilitate


Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. În ediţia de astăzi:

Incidentul de la Vadul lui Vodă și noul efort de demilitarizare a Zonei de Securitate. Cu ce șanse? Discutăm astăzi cu analistul politic de la Chişinău, Igor Boţan, şi cercetătoarea de la Berlin, Anneli Ute Gabanyi.

Mai întâi, buletinul de ştiri cu principalele evenimente ale săptămânii trecute, prezentat de Iulia Mihailova.

*

Guvernul Republicii Moldova a cerut din nou Federaţiei Ruse să accepte transformarea forţelor militare de menţinere a păcii din Zona de Securitate de la Nistru într-o misiune civilă cu mandat internaţional. Apelul a urmat incidentului de la postul de pacificatori de la Vadul lui Vodă, unde pe 1 ianuarie un tânăr moldovean a fost împuşcat mortal de un ofiţer rus, pentru că nu a răspuns somaţiei să oprească. Vicepremierul pentru reintegrare Eugen Carpov a declarat Europei Libere că incidentul tragic confirmă o dată în plus nevoia demilitarizării Zonei de Securitate:

Eugen Carpov: „Avem nevoie de un format demilitarizat. Armele nu mai sunt necesare. Trebuie să avem o misiune cu caracter civil care să ne ajute la apropierea dintre cele două maluri ale Nistrului. Este nevoie de aplicarea unui caracter real, internaţional al acestei misiuni, aşa cum formatul 5+2 pentru soluţionarea politică a problemei transnistrene este unul internaţional, aşa şi misiunea de pacificare trebuie să devină una internaţională.”

La patru zile după producerea incidentului, ministerul de externe al Federaţiei Ruse şi-a exprimat regretul profund pentru moartea tânărului de 18 ani, Vadim Pusari, din satul Pârâta. Moscova a dat asigurări că investighează acest incident la modul cel mai minuţios. Pe de altă parte, procuratura de moldoveană a anunţat că pacificatorul rus care l-a ucis pe Vadim Pisari este un locuitor al oraşului Bender, Veaceslav Cojuhari, fost miliţian, înrolat de 8 ani în armata rusă, şi care continuă să se afle în libertate. Postul de televiziune Publika susţine că după incident militarul rus ar fi dispărut de la domiciliu.

Apelul Chişinăului de a iniţia discuţii privind demilitarizarea misiunii de pacificare de la Nistru, pentru a se evita asemenea incidente tragice pe viitor, a fost sprijinit de Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană, Germania, Misiunea OSCE la Chişinău, dar şi de către Ucraina.

Noul lider de a Tiraspol, Evgheni Şevciuk, şi-a exprimat şi el regretul pentru cele întâmplate, aducând condoleanţe familiei lui Vadim Pisari. Totodată, Evgheni Şevciuk consideră că incidentul tragic trebuie plasat într-un cadru eminamente juridic şi nu poate servi temei pentru renunţarea la actuala misiune de menţinere a păcii, care, potrivit lui Şevciuk, şi-a demonstrat eficienţa.

Eliminarea definitivă a posturilor de control de la Nistru amplasate pe teritoriul controlat de autorităţile Republicii Moldova a fost cerută şi de sute de locuitori ai satelor moldoveneşti din stânga Nistrului care au participat la funeraliile tânărului ucis de la Pârâta urmate de o acţiune de protest la locul incidentului pe podul de lângă Vadul lui Vodă. În aceeaşi zi, pe 4 ianuarie, Comandamentul militar unit al trupelor de menţinere a păcii a decis să reducă până la patru numărul soldaţilor de la postul respectiv, care nu vor mai purta arme, şi să îndepărteze blocurile de beton de pe carosabil.

Îndemnuri la desfiinţarea posturilor militare de control, dar şi pentru expulzarea ambasadorului rus la Chişinău Valeri Kuzmin au fost lansate şi de mai multe organizaţii neguvernamentale şi unele partide politice de la Chişinău. Preşedintele Partidului Liberal Mihai Ghimpu a spus că ambasadorul ar trebui „rechemat din funcție” pentru că ar fi făcut „declarații iresponsabile” după uciderea lui Vadim Pisari la 1 ianuarie. Ghimpu a adăugat că în general activitatea lui Kuzmin dăunează relațiilor moldo-ruse și că Moscova ar trebui să trimită la Chișinău un alt ambasador. Potrivit Moldpres, Valeri Kuzmin a spus după moartea tânărului că regretă decesul, dar a adăugat că victima era în stare de ebrietate și ar fi condus o mașină furată, ultima afirmaţie fiind dezminţită de ministerul de interne.

Federaţia Rusă a anunţat că va continua să sprijine proiectele sociale şi umanitare din regiunea transnistreană. Anunţul a fost făcut de noul şef al administraţiei Kremlinului, Serghei Ivanov, care pe 3 ianuarie l-a primit pe noul lider al administraţiei transnistrene Evgheni Şevciuk. Un comunicat de presă al Kremlinului spune că Serghei Ivanov l-a felicitat, citez, „pe preşedintele Transnistriei cu victoria în alegeri şi ocuparea acestei funcţii”. Evgheni Şevciuk a mulţumit Rusiei pentru sprijinul acordat.

*

Europa Liberă: Uciderea unui tânăr de 18 ani la postul de pacificatori de lângă Vadul lui Vodă a fost urmată de chemări la schimbări în felul cum este supravegheată zona de securitate de pe Nistru. La Chișinău, Vasile Botnaru l-a întrebat pe Igor Boțan, directorul Asociaţiei pentru Democrație Participativă ADEPT, ce șanse sunt ca lucrurile să se schimbe?

Igor Boţan
Igor Boţan: „Cazul tragic din 1 ianuarie 2012 a devenit un prilej pentru dezbateri pe marginea problemei legate de aflarea pacificatorilor în zona de securitate, iar cei care vor să-i ofere dimensiune a unei provocări sunt, din punctul meu de vedere, ei înşişi nişte provocatori.

Cei din Transnistria vor să găsească argumente pentru a întări prezenţa Rusiei în acest teritoriu. Şi pentru a argumenta că şi în continuare e nevoie de această misiune de pacificatori, fiindcă există pericolul unui atac prin surprindere a Transnistriei de către Republica Moldova.

De fapt, problema pacificatorilor şi misiunii de pacificare a fost demult pusă pe agendă. Ne putem aminti despre iniţiativa ex-preşedintelui Voronin din octombrie 2007 şi după ce la guvernare a venit Alianţa pentru Integrare Europeană problema respectivă a fost pusă în capul mesei la toate forurile internaţionale. Şi la adunarea generală anuală a ONU şi la ministerialele OSCE şi în toate celelalte formate de discuţii vis-a-vis de reglementarea transnistreană.”

Europa Liberă: Această victimă ar putea într-adevăr cataliza discuţiile şi chiar condiţiona demilitarizarea posturilor de peacekeeping?

Igor Boţan:
„Acest caz tragic trebuie să devină catalizatorul noilor abordări, fiindcă misiunea de pacificare aşa cum este ea astăzi, nu este decât un simbol al unei îngheţări profunde a problemei transnistrene. Îngheţări, care nu mai este justificată. Şi cazul tragic despre care discutăm astăzi este indicatorul că misiunea de pacificare a devenit un pericol pentru simplii cetăţeni.

Acest caz tragic trebuie să devină un catalizator pentru regândirea întregii misiuni de pacificare în zonă şi pentru soluţionarea finală a conflictului transnistrean. Mă refer la acest lucru în mod special, fiindcă cel care a tras este chipurile un pacificator rus, dar care a fost recrutat de pe teritoriul Republicii Moldova.

Părerea mea este că autorităţile moldovene deja au întreprins care încep să dea anumite semnale pozitive – Ucraina, care este parte a formatului 5+2, a reacţionat destul de prompt şi pozitiv din punctul de vedere al intereselor naţionale ale Republicii Moldova. Statele Unite au reacţionat. Cu certitudine va reacţiona şi Uniunea Europeană, am văzut reacţia OSCE, de asemenea o reacţie care este destul de pertinentă. Rămâne ca reprezentanţii statelor şi organizaţiilor din formatul 5+2 să reacţioneze la acest caz tragic, iar reacţia lor cu certitudine va putea mişca carul din loc.”

Europa Liberă: Înţelegem că buturuga mică este Rusia, care se va opune cu înverşunare schimbării statutului militarilor săi.

Igor Boţan: „Cu certitudine Federaţia Rusă are interese şi trebuie convinsă. Ucraina o poate convinge, participanţii la formatul 5+2... Şi aici subliniez în mod special că în Republica Moldova cadrul legal se referă la acest format 5+2 pentru soluţionarea problemei transnistrene prin Strategia securităţii naţionale, adoptată în luna iulie anul trecut. Strategie care se referă la cadrul 5+2 care trebuie să fie cadrul de discuţii pentru soluţionarea problemelor.

Eu înţeleg că există acum un pressing şi asupra opiniei publice, şi asupra guvernanţilor, pentru că oamenii sunt foarte revoltaţi de ceea ce s-a întâmplat. Dar cred că guvernanţii din Republica Moldova nu au altă cale de parcurs în această situaţie decât prin abordări foarte, foarte, cât n-ar părea de straniu acest cuvânt, foarte calme, dar insistente să încerce să mişte carul din loc. Şi subliniez încă o dată – chiar declaraţia din 17 mai 2010 a preşedinţilor Medvedev şi Ianukovici prevede în mod expres că deja se apropie timpul, când misiunea de pacificare trebuie schimbată în una de observatori civili. Adică aceste lucruri au fost discutate şi la nivelul preşedinţilor rus şi ucrainean.

Acest pretext din păcate foarte tragic trebuie acum să fie valorificat de către autorităţile moldovene şi să nu cedeze în insistenţele de a transforma această misiune în baza unei strategii, care este elaborată în prezent de către guvernanţii de la Chişinău pentru soluţionarea finală a problemei transnistrene.”

Europa Liberă: Dar pe partea dreaptă a Nistrului la fel nu există unitate. Unii îi reproşează Guvernului că nu este suficient de prompt şi hotărât, că nu a recurs la expulzarea ambasadorului rus Valeri Kuzmin. Alţii spun dimpotrivă, că trebuie să se tempereze, să nu exploateze politic acest caz, etc. Guvernul trebuie să procedeze la dezbateri? Sau să acţioneze?

Igor Boţan: „Este absolut normal să existe păreri diferite. Acest caz ne aminteşte că această misiune este simbolul îngheţării profunde a soluţionării conflictului transnistrean. Acum, procedând la dezgheţarea acestui conflict, Guvernul trebuie să aibă grijă ca această dezgheţare să nu fie bruscă şi să producă eventual, metaforic vorbind, un fel de inundaţii. Mă refer şi la emoţii, explozia emoţiilor cetăţenilor din satele moldoveneşti de pe malul stâng al Nistrului, cât şi a opiniei publice din Republica Moldova. Repet, deocamdată Guvernul, din punctul meu de vedere, procedează de o manieră relativ satisfăcătoare.”

Europa Liberă: analistul politic Igor Boţan, în dialog cu Vasile Botnaru.

După moartea lui Vadim Pisari, după declaraţiile ambasadorului Rusiei la Chişinău Valeri Kuzmin, după comunicatele guvernului, ministerului de externe şi după protestele şi bocetele de la Pârâta la funeraliile tânărului împuşcat de militarul forţelor de menţinere a păcii… ce putem aştepta de la relaţiile dintre Chişinău şi Tiraspol, dintre Chişinău şi Moscova sau… dintre Chişinău şi ceilalţi mediatori şi observatori ai procesului de pace din regiunea transnistreana? Valentina Ursu a stat de vorbă cu experta de la Berlin, Anneli Ute Gabanyi.

Europa Liberă: Doamnă Gabanyi, iată că după 20 de ani după declanşarea conflictului armat de la Nistru, s-a schimbat şeful administraţiei de la Tiraspol. Ce credeţi? Această schimbare ar putea duce la identificarea unei soluţii pentru criza transnistreană?

Anneli Ute Gabanyi
Anneli Ute Gabanyi: „În orice caz mi se pare un eveniment foarte important, care se include într-o serie de alte evoluţii din cursul anului 2011, care de asemenea indică şansa unei schimbări în problema transnistreană.”

Europa Liberă: Domnul Şevciuk, noul şef al administraţiei de la Tiraspol, întreprinde prima sa vizită la Moscova. Era bine să se întâlnească cu autorităţile de la Chişinău? Sau e bine că a plecat în Federaţia Rusă?

Anneli Ute Gabanyi
: „Mi se pare normal din mai multe puncte de vedere, fie şi numai din punctul de vedere formal totuşi a primit felicitări din partea ministrului de externe rus, iar Guvernul de la Chişinău nu a putut şi nu a dorit să-l felicite pentru că astfel îl recunoştea formal, ceea ce din punct de vedere al politicii de la Chişinău este imposibil.”

Europa Liberă: Ce sfaturi îi va da Moscova domnului Şevciuk?

Anneli Ute Gabanyi
: „Dacă studiem acea telegramă, pe care a primit-o din partea ministrului de externe rus, textul este interpretabil. Textul conţine termeni care într-adevăr nu sunt prea clari şi arată tot acest clar-obscur al atitudinii Rusiei vis-a-vis de Transnistria. El vorbeşte de „sprijinul prietenesc al Rusiei în rezolvarea problemelor regiunii”, „asigurarea stabilităţii şi unităţii sociale”, dar nu vorbeşte de independenţă, fie ea recunoscută sau nu. De asemenea vorbeşte de necesitatea rezolvării crizei de pe malurile Nistrului şi aici e interesant: „pe baza respectului faţă de principiului dreptului internaţional şi ţinând cont de realităţile geopolitice existente”. Ei, cu dreptul internaţional n-am probleme, pentru că în mod oficial întotdeauna Rusia a fost atentă să nu lezeze cel puţin formal principiile dreptului internaţional în ceea ce priveşte retorica vis-a-vis de regiunea transnistreană. Dar ce sunt „realităţile geopolitice existente”? Adică, de exemplu, prezenţa trupelor pe teritoriul Transnistriei sunt expresia realităţilor geopolitice existente? Şi aici iarăşi ajungem la acel punct arhimedic, care ar putea schimba realităţile din regiune sau care conduc de asemenea la impas sau la o evoluţie în ceea ce priveşte Republica Moldova.”

Europa Liberă: Doamnă Gabanyi, noul lider de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk a promis că printre primele acţiuni, pe care le va întreprinde în noua sa funcţie va fi simplificarea regimului de trecere a aşa-zisei graniţe moldo-transnistrene. Dar iată, chiar la început de an s-a înregistrat un caz tragic – un pacificator rus a împuşcat mortal un tânăr de numai 18 ani, cetăţean al Moldovei. Chişinăul, guvernarea de la Chişinău a insistat cu mai multe ocazii asupra transformării acestui contingent de menţinere a păcii în zona de securitate, dar nu îi reuşeşte. Acum ar putea să accepte părţile chemate la masa de negocieri, să zicem în formatul 5+2, ca acest statut al forţelor de menţinere a păcii să fie modificat?

Evgheni Şevciuk
Anneli Ute Gabanyi: „Bineînţeles că va trebui în continuare să ceară acest lucru. Ceea ce mi se pare mie în legătură cu acest incident este că s-a produs atât de rapid după instalarea în funcţie a domnului Şevciuk, fără să devenim conspiraţionişti, însă dacă nu a fost o coincidenţă tragică şi se pare că încă nu s-au elucidat toate aspectele şi toate detaliile acestui incident, am putea chiar să ne gândim dacă nu cumva anumite forţe, care desigur că mai există în Transnistria, au vrut să semnalizeze sau chiar să provoace acest incident, semnalizând că anumite lucruri chiar şi după venirea domnului Şevciuk la putere nu vor putea fi schimbate.”

Europa Liberă: Doamnă Gabanyi, dacă şansele reintegrării sunt mai aproape, credeţi că Moldova ar trebui să plătească ceva anume? Şi care ar fi acest cost pentru autorităţile moldave?

Anneli Ute Gabanyi
: „Mă tem că există un pericol, cel puţin personal îl văd ca un pericol, discuţia care s-a dus în ultimele luni despre renunţarea de ambele părţi, adică şi din partea moldovenească, şi din partea transnistreană la anumite puncte de vedere, care sunt considerate extrem de supărătoare în ceea ce priveşte partea cealaltă. Concesia pe care Chişinăul ar trebui s-o facă ar fi să renunţe de fapt la acel statut pe care Parlamentul moldovean l-a votat în ceea ce priveşte Transnistria. Dacă o dată Republica Moldova va renunţa la acest statut, care a fost validat de Parlament şi chiar cu binecuvântarea preşedintelui Moldovei de atunci, mă întreb dacă poziţia Republicii Moldova mai poate fi apărată, sau va fi într-un fel diluată până la a accepta un statut care devine periculos pentru că i-ar da regiunii transnistrene un drept de veto, atât asupra politicii externe, cât şi a politicii interne a Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Ce vor face în continuare Bruxellesul şi Washingtonul? Sau UE şi SUA vor declara că continuă să sprijine independenţa şi integritatea Republicii Moldova, dar să ia şi în continuare în calcul şi poziţia Federaţiei Ruse?

Anneli Ute Gabanyi: „Multe lucruri rămân neclare. Dacă domnul Lavrov vorbeşte de „respectarea realităţilor geopolitice existente” şi dacă aceste lucruri se discută eventual şi între cei mari, ce înţeleg ei prin asta? Unde, asupra căror realităţi geopolitice se vor înţelege în cele din urmă?”

Europa Liberă: Experta de la Berlin, Anneli Ute Gabanyi, într-un interviu realizat de Valentina Ursu.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG