Linkuri accesibilitate

Serafim Urechean: Gestionarea iresponsabilă a banului public – o problemă cheie a societăţii


Serafim Urechean
Serafim Urechean

Preşedintele Curţii de Conturi, Serafim Urecehan, în dialog cu Valentina Ursu.


Europa Liberă: Să vorbim despre felul cum se utilizează,cum se gestionează şi poate, de ce nu, şi cum se delapidează banul public.

Serafim Urechean
: „Este o problemă cheie a societăţii moldoveneşti, unde factorul iresponsabilităţii este în prim plan.”

Europa Liberă: Iresponsabilitate cu bună ştiinţă?

Serafim Urechean
: „Pe parcursul anilor s-a creat o atmosferă, când factorii de decizie nu ţin cont şi nu se conduc de legislaţia în vigoare. Capitolul executarea legilor lasă foarte mult de dorit. N-au fost soluţionate nişte chestiuni fundamentale – patrimoniul naţional, pământul, imobilul, în jur de 65-70 de procente astăzi este fără stăpân. Iată dacă astăzi, dacă spitalul, şcoala, pământul, deţinătorul acestor bunuri nu are titlul de proprietate, el şi este iresponsabil faţă de gestionarea acestor bunuri.”

Europa Liberă: Cine trebuie să facă ordine?

Serafim Urechean
: „Trebuia să facă pe parcursul a 20 de ani cei care au adoptat legi, care au guvernat ţara. Noi vorbim despre economie de piaţă. Care economie de piaţă, fraţilor, dacă bunurile nu-şi au stăpân. Dacă loturile de pământ astăzi se înstrăinează după bunul plac al cuiva. Chiar în raionul Ungheni, într-o localitate, 70 de ari au fost privatizaţi din proprietatea Căii Ferate a Republicii Moldova. De fapt 17 mii de hectare este proprietatea, dar până azi nu au titlul nici la un sector. Trenurile care se deplasează pe acest teren deja privat trebuie să plătească dijmă. Pe urmă foarte multe lacune sunt depistate în administraţia publică locală, de nivelul întâi, de nivelul doi. Încălcări grave, gestionarea banului public după bunul lor plac, neţinând cont de legislaţia în vigoare.”

Europa Liberă: De ce nimeni nu a fost tras la răspundere, dacă există atâta iresponsabilitate, atâta irosire de ban public?

Serafim Urechean
: „Acolo unde depistăm aceste încălcări, prezentăm materialele, rapoartele spre cunoştinţă Legislativului, Executivului şi atunci când este necesar şi organelor de drept – Procuraturii, Departamentului de combatere a crimelor organizate şi corupţiei, sunt intentate dosare penale.”

Europa Liberă: Ca până la urmă să iasă basma curată, cea care poartă vina.

Serafim Urechean
: „Nu vreau să vorbesc de alte organe de drept sau de judecată, ţine de competenţa acestor instituţii.”

Europa Liberă: Dar atunci munca Dumneavoastră este în zadar, dacă nimeni nu pedepseşte pe cei care poartă vina.

Serafim Urechean
: „Valentina, nu este chiar aşa. Eu văd că în ultimul timp totuşi situaţia a început să se schimbe în bine. La foarte multe rapoarte ministerele au început să întreprindă măsuri concrete şi destul de dure. Chiar şi Ministerul Educaţiei a eliberat din funcţie pe unii conducători ai colegiilor, care şi-au permis de a încălca legislaţia în vigoare, sunt şi alte chestiuni de rezonanţă. De multe ori au fost abordate salariile la societăţile pe acţiuni, unde prezenţa statului este aproape o sută de procente. Când în unele entităţi salariile ajunge la 700-800 mii de lei pentru conducătorul acestei entităţi, sau sute de mii de lei pentru membrii consiliilor de administraţie ale acestor societăţi pe acţiuni. Eu cred că în viitorul cel mai apropiat noi vom efectua un audit şi în acest domeniu, îl vom da publicităţii. Probleme avem la acest capitol, probleme destul de mari, cu strigăte la cer. Dacă se ia o decizie, trebuie să fie dusă până la îndeplinire, până la executare.”

Europa Liberă: Într-un stat sărac, aşa cum este Republica Moldova, într-un stat, unde ziceţi Dumneavoastră că şi acel contribuabil începe să se intereseze de felul cum este gestionat banul public, cum vă explicaţi că sumele astea fabuloase totuşi sunt atât de uşor irosite, sau atât de uşor însuşite de oameni, care nu le merită.

Serafim Urechean
: „Aceea că se fură ca în codru nu este o noutate. Aceea că iresponsabilitatea a depăşit orice limite tot nu este o noutate. Aceea că banii, care vin de după hotare în formă de granturi, credite, ş.a.m.d., nu sunt asimilaţi. Totuşi este o iresponsabilitate şi o impotenţă a ministerelor şi departamentelor. Eu vreau să zic că sute de milioane, aproape un miliard de lei nu au fost folosiţi după destinaţie, sau în general nu au fost utilizaţi. Aceasta înseamnă că oamenii pleacă iarăşi după hotare, acestea sunt locuri de muncă, acestea sunt salariile, acestea sunt impozite, acestea sunt pensii, acestea sunt impozite pentru asistenţa medicală, pentru infrastructura socială. Dar până când cu părere de rău societatea şi instituţiile executive nu sunt capabile de a asimila aceşti bani. Şi de aceea noi avem drumuri de calitate proastă, apeducte de calitate proastă, staţii de epurare a apelor reziduale şi asta nu e de azi.”

Europa Liberă: Vă reuşeşte să daţi la brazdă ministerele, instituţiile statului?

Serafim Urechean
: „În anul 2011 în rezultatul activităţilor Curţii de Conturi au fost eliberate titluri de proprietate, pământ, imobil, au fost restabilite sume de bani la evidenţa contabilă în jur la un miliard şi jumătate de lei.”

Europa Liberă: Dar în procente cam cât ar fi din tot peisajul realist?

Serafim Urechean
: „Eu cred că a cincea parte, dar prin transparenţa aceasta, pe care o garantez eu în calitate de preşedinte al Curţii de Conturi, se schimbă atitudinea. Dacă Curtea de conturi era folosită în calitate de bâtă politică, de răfuială politică cu oponenţii, astăzi se exclude din start că ar putea fi o imixtiune a cuiva, a politicului în deciziile luate de către plenul Curţii de Conturi.”

Europa Liberă: Domnule Urechean, dar atunci când zicem că guvernările anterioare au folosit Curtea de Conturi drept un instrument de răfuială politică, să ne exemplificaţi – ce înseamnă că instituţia era folosită ca o unealtă.

Serafim Urechean
: „Instituţia era implicată în diferite mecanisme, chiar şi pare-mi-se de stoarcere a banilor. Cu ce ocazie preşedintele Curţii de Conturi, să zicem, era în fruntea comisiei de restabilire a unor lăcaşe sfinte, de ce banii entităţilor care sunt sub vizorul Curţii de Conturi ca factor de audit, transferau sume fabuloase la restabilirea acestor instituţii. Noi să nu încurcăm credinţa în Dumnezeu cu buzunarele.”

Europa Liberă: Unde sunt cele mai mari delapidări? În administraţia publică? În ministere? Unde e cea mai mare risipă de bani?

Serafim Urechean
: „Cu părere de rău, n-aş putea evidenţia un domeniu, unde este o oarecare limită de soveste în gestionarea banilor publici. Fie aceasta în domeniul ocrotirii sănătăţii, fie aceasta în Ministerul Transportului, fie aceasta în Ministerul Construcţiilor, care iată v-am vorbit de asimilarea banilor. Şi aici Legea despre dezvoltarea regiunilor în Republica Moldova a fost adoptată în 2006. Organizarea acestor trei regiuni – Nord, Sud, Centru s-a început în 2010. Din acele 14 milioane de lire sterline, care au fost oferite ca grant de către Marea Britanie a fost doar un procent utilizate, ceea ce constituie salariul şi amenajarea sediilor acestor trei regiuni. Peste 140 de milioane de lei ţăranii noştri le-au pierdut, fiindcă o parte din banii ăştia deja sunt rechemaţi.”

Europa Liberă: Din vina Ministerului Construcţiilor, am înţeles.

Serafim Urechean
: „Din vina Ministerului Construcţiilor din 2006 încoace. Sau să zicem iată drumurile de calitate proastă. În 2008 au fost luate nişte credite – 20 de milioane de euro, care stau pe poliţa Băncii, n-a fost asimilat nici un leu. Nici oameni pregătiţi nu avem şi responsabilitatea este destul de redusă.”

Europa Liberă: Câţi bani se spală? Pentru că se vorbeşte foarte mult atunci când sunt organizate tenderele.

Serafim Urechean
: „Este de ajuns de făcut o analiză a acelor firme care câştigă tenderele şi de publicat în presă să se vadă cine sunt fondatorii. Noi vom ajunge la această etapă.”

Europa Liberă: E gravă situaţia, aşa e, domnule Urechean?

Serafim Urechean
: „Situaţia este foarte gravă. Totul se vinde şi la capitolul tendere, şi la capitolul de executori. Dacă construiesc drumuri fel de fel de gentlemeni, care activează în politică, care au acoperire politică şi ei astăzi sunt responsabili de construcţia drumurilor, neavând măcar studii să înţeleagă ce înseamnă terminologia din acest domeniu.”

Europa Liberă: Pe cât de păguboasă este mentalitatea funcţionarilor, pentru că de aici cred că ar trebui să pornim.

Serafim Urechean
: „Începând cu funcţionarii din administraţia publică locală, adică de la primării, raioane, ministere, este foarte, forte păguboasă, deoarece v-am zis că actele legislative, chiar fiind de calitate bună, n-aş vrea să zic de cea mai bună calitate, dar la capitolul executare este un nihilism total, ceea ce înseamnă legislaţia Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Să înţelegem că ideea multora este să vină, să se gândească cum mai mult să-şi pună în buzunarul lui, decât să lucreze în interesul statului?

Serafim Urechean
: „Doamnă Ursu, eu cred că aveţi perfectă dreptate.”

Europa Liberă: Spuneţi-ne trei probleme, asupra cărora vreţi să lucraţi şi să vă debarasaţi de ele.”

Serafim Urechean
: „Şi la Curte nu lucrează toţi sfinţi. Sunt oameni, care îşi permit conlucrări mai aproape cu entităţile, de aceea noi trebuie să întărim securitatea internă a Curţii de Conturi şi fiecare auditor, fiecare colaborator al Curţii de Conturi trebuie să ştie că dacă îşi va permite careva abateri de tip moral, material, va fi pedepsit. Sigur că una din poziţiile cheie este transparenţa în activitatea Curţii de Conturi. Şi bineînţeles că ar fi de dorit ca conlucrarea noastră cu organele de drept să fie mai eficientă în combaterea evaziunilor fiscale, în combaterea chiar a furturilor de proporţii. Orice abatere de la lege ea nu poate să rămână nepedepsită.”

Europa Liberă: În ce măsură poate fi periclitată activitatea Curţii de Conturi de către justiţie, din moment ce rezultatele pe care le puneţi Dumneavoastră pe masa instanţelor de judecată nu se iau în calcul, sau nu sunt suficient examinate.

Serafim Urechean
: „Da, aceasta este un aspect din cele principale. Dar care este părerea cetăţenilor despre activitatea organelor de drept din Republica Moldova este foarte bine ştiut. Nu întâmplător la CEDO avem două mii de cereri. În justiţia naţională cetăţenii Republicii Moldova cu părere de rău nu au încredere.”
XS
SM
MD
LG