Linkuri accesibilitate

Starea de nonconfruntrare sau cu paşi mici spre Dublin


Vlad Filat (dreapta) şi Evgheni Şevciuk

Vlad Filat (dreapta) şi Evgheni Şevciuk


Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. În ediţia de astăzi:

Premierul Republicii Moldova Vlad Filat şi noul şef al administraţiei transnistrene Evgheni Şevciuk au avut o primă întâlnire la Odesa. Va fi sau nu deblocată libera circulaţie a oamenilor şi mărfurilor între malurile Nistrului? Discutăm astăzi cu oaspetele ediţiei expertul Eugen Revenco de la Asociaţia pentru Politică Externă din Chişinău.

Mai întâi, buletinul de ştiri cu principalele evenimente ale săptămânii trecute:

*

Premierul Republicii Moldova Vlad Filat a declarat vineri la Odesa, la o conferinţă comună cu Evgheni Şevciuk, noul lider al administraţiei regiunii transnistrene, că întâlnirea celor doi „a fost una bună şi că s-a convenit planul de acţiuni pentru perioada următoare”. Între înţelegerile preconizate se află reluarea „în cel mai scurt timp” a transportului feroviar de mărfuri în sectorul transnistrean. Evgheni Şevciuk a spus că o posibilă deblocare a relaţiilor economice dintre cele două maluri ale Nistrului ar putea fi în avantajul oamenilor de afaceri din ambele părţi. La reuniunea de la Odesa nu s-a ajuns la nici o înţelegere privind posturile forțelor de menținere a păcii din zona de securitate. La convorbirile Filat – Şevciuk a participat şi ministrul ucrainean de externe Konstantin Grişcenko. Prima întâlnire între premierul moldovean şi noul şef al administraţiei transnistrene a avut loc cu o lună înaintea următoarei reuniuni în formatul oficial de negocieri 5 plus 2 care va avea loc la sfârşitul lunii februarie la Dublin, în Irlanda.

Şeful sovietului suprem de la Tiraspol a anunțat că Rusia va înceta să mai finanțeze unele proiecte umanitare în Transnistria, dar o va ajuta să plătească pensiile pe tot parcursul anului curent. Vorbind la întoarcerea dintr-o vizită la Moscova, Anatoli Kaminski a mai spus, potrivit agenției Itar-Tass, că printre proiectele care nu vor mai fi finanțate de ruși în Transnistria se numără și cel de ajutorare a tinerelor familii. Kaminski, care a candidat fără succes la președinția Transnistriei luna trecută, a spus că oprirea unor ajutoare rusești are legătură cu apropiatele alegeri prezidențiale din Rusia, dar și cu neclaritățile legate de formarea noilor structuri de putere de la Tiraspol și cu instabilitatea din sectorul bancar.

Reprezentanţii Consiliului Europei au prezentat autorităţilor de la Tiraspol o informație detailată legată de proiectele comune cu regiunea transnistreană, informează agenţia rusă Novîi Reghion. Potrivit sursei citate, Consiliul Europei va susţine proiecte în sfera învăţămîntului, sănătăţii, drepturilor omului, mass media, sport, turism, combaterea traficului de droguri şi dezvoltarea societăţii civile. Proiectele au fost prezentate părţii transnistrene de către Ulvi Akhundlu, șeful biroului Consiliului Europei din Moldova.

Procuratura transnistreană a anunțat că va investiga explozia unei grenade, produsă la începutul săptămânii trecute într-un bloc din Tiraspol, ca atac terorist. Potrivit site-urilor de știri de la Tiraspol, explozia a avut loc la ușa apartamentului fostului ministru al securității, Vladimir Antiufeev, și nu a fost rănit nimeni. Incidentul a fost comentat la cererea ziariștilor de noul lider transnistrean Evgheni Șevciuk, care a spus că dorește să afle cât mai repede cine a fost autorul atacului. Explozia s-a produs în ajunul aprobării noii componenţe a guvernului transnistrean, în care fostul minister al securităţii a fost înlocuit cu un comitet pentru securitatea regiunii, pe scurt KGB, şi care va fi condus de un fost participant la războiul de pe Nistru, Vladislav Finaghin. În vârstă de 61 de ani, Finaghin a făcut parte în trecut din prezidiul Sovietului suprem de la Tiraspol.

Pe 27 ianuarie, la Chişinău şi Tiraspol au avut loc ceremonii de comemorare a victimelor Holocaustului. În timpul celui de-al doilea război mondial, autoritățile române și militarii germani au ucis între 150.000 și 250.000 de evrei români și ucrainieni în ghettourile și lagărele de concentrare din Transnistria.

De la un an la altul Republica Moldova a urcat 22 de locuri într-un clasament mondial al libertății presei. Potrivit topului făcut de organizația „Reporteri fără frontiere”, cu sediul la Paris, Moldova este anul acesta pe locul 53, față de locul 75, în clasamentul de anul trecut, devansând și câteva țări din Uniunea Europeană: Italia, Grecia și Bulgaria. România, și ea în urcare față de anul trecut în topul libertății presei, ocupă acum locul 47 în lume, la egalitate cu Statele Unite. O fostă republică sovietică, Estonia, se află pe locul trei în lume în clasamentul libertății presei alcătuit de „Reporteri fără frontiere”. Rusia și Ucraina se află înspre coada clasamentului.

*

Europa Liberă: Premierul Vlad Filat și noul lider transnistrean Evgheni Șevciuk au promis să lucreze pentru a rezolva dificultățile de zi cu zi întâmpinate de cetățenii de pe malurile Nistrului din cauza conflictului transnistrean. Valentina Ursu l-a întrebat pe expertul Eugen Revenco dacă prima întâlnire a celor doi, din 27 ianuarie, la Odesa, a fost un pas făcut cu dreptul în relaţia Chişinău-Tiraspol.

Eugen Revenco

Eugen Revenco

Eugen Revenco: „Noi trebuie să ţinem cont de faptul că această întâlnire vine la scurt timp de la momentul în care Evgheni Şevciuc a luat leadership-ul în regiune. Să ţinem cont de prezenţa ministrului de externe ucrainean.”

Europa Liberă: Domnul Constantin Grişcenco, care a fost gazda acestei întrevederi.

Eugen Revenco
: „Unul din mediatori prezent la masă. Cred că este un gest de deschidere şi de încurajare a acestui dialog. Înţeleg că discuţiile au fost într-o atmosferă de non-confruntare, care a prilejuit şi întâlnirea din Dublin, în cadrul conferinţei 5+2.”

Europa Liberă: Când premierul Vlad Filat spune că apreciază acest dialog drept unul productiv şi constructiv, ce are el în vedere? Chiar să înţelegem că de astăzi piedicile care au existat în relaţia dintre Chişinău şi Tiraspol se elimină?

Eugen Revenco:
„Este prea optimist să credem în acest fel, pentru că ar însemna o capitulare totală a Tiraspolului şi o unificare imediată, peste noapte cu restul Republicii Moldova. Nu. Este un mesaj pozitiv de reluare a unui dialog care nu a existat. Au fost punctate anumite probleme asupra cărora ei se vor concentra.”

Europa Liberă: Care sunt aceste probleme?

Eugen Revenco:
„Aceste probleme asupra cărora se vor concentra vor avea un caracter, adică reluarea transportului trenurilor, în special marfare. Doi - ţine de ceea ce numim noi măsuri de consolidare a încrederii şi construcţia unor punţi de comunicare între malurile drept şi stâng, sau politica paşilor mici, cum o numesc reprezentanţii de la Tiraspol.”

Europa Liberă: Evgheni Şevciuk, dacă e să-l citez, a spus aşa: „Suntem adepţii strategiei paşilor mici în direcţia normalizării relaţiilor dintre cele două maluri ale Nistrului.”

Eugen Revenco:
„Este bine că liderii celor două maluri au identificat căi unde pot fi găsite apropieri şi poziţii, care pot fi armonizate în aşa fel încât viaţa locuitorilor, cetăţenilor din zona de securitate în mod special, şi afaceri de pe ambele maluri ale Nistrului să aibă cât mai puţine obstacole şi să se apropie. Evident că problemele politice mari, care ţin de statutul nu au fost scoase în evidenţă în acest moment. Probabil este şi un pas rezonabil ca în acest moment să nu se abordeze cu Evgheni Şevciuc această problemă, dar să se discute despre lucrurile pe care le stăpâneşte.”

Europa Liberă: Despre posturile de pacificatori au discutat.

Eugen Revenco:
„Au discutat şi este bine că nu au evitat acest subiect care era de importanţă pentru Republica Moldova.”

Europa Liberă: Dar nu s-a ajuns la un consens.

Eugen Revenco:
„Pacificatorii nu sunt o problemă care ţine numai de Chişinău sau numai de Tiraspol. Să nu uităm rolul decisiv al Federaţiei Ruse şi influenţa Federaţiei Ruse asupra Tiraspolului.”

Europa Liberă: Deci, o decizie prin consens urmează să fie luată pe marginea unei eventuale transformări a acestei misiuni de pacificare sub un mandat civil.

Eugen Revenco:
„Am fi foarte optimişti dacă am crede că la Dublin lucrurile s-ar soluţiona şi ar fi transformată această misiune de pacificare.”

Europa Liberă: Cât timp ar trebui pentru ca această problemă să fie soluţionată?
Eugen Revenco: „Haideţi mai întâi să-l vedem pe Evgheni Şevciuc dacă stăpâneşte în întregime controlul asupra situaţiei politice în regiune. În măsura în care dânsul poate asigura liniştea şi securitatea pe malul stâng al Nistrului şi gradul său de libertate în raport cu Moscova. Cel puţin premizel externe sunt pozitive pentru ca avem şi susţinerea SUA, a Ucrainei, în mod special, a Uniunii Europene şi simpatia altor parteneri externi, cum ar fi Germania şi alţii.”

Europa Liberă: Rămâne susţinerea Kremlinului s-o aibă Republica Moldova.

Eugen Revenco:
„Kremlinul are nevoie să-şi redefinească poziţia, nu cred că această redefinire este posibilă înainte de alegerile din Federaţia Rusă.”

Europa Liberă: Alegerile prezidenţiale.

Eugen Revenco:
„Alegerile prezidenţiale mă refer.”

Europa Liberă: Domnule Eugen Revenco, credeţi că am putea crede că noua administraţie de la Tiraspol va renunţa la sintagma „recunoaşterea Transnistriei”?

Eugen Revenco:
„Este prematur să vorbim despre renunţarea la anumite, dacă doriţi, stereotipuri sau poziţii dure referitoare la statut. Chestiunile de statut nu s-au discutat şi astea nu vor fi prioritatea cel puţin pe termen scurt. Este inevitabil ca acest subiect, referitor la statut să revină în atenţie şi să fie abordate de către părţi. Este altceva - în ce moment. Cu certitudine acum în luna februarie nu este cel mai potrivit moment.”

Europa Liberă: Ce ar trebui să aştepte locuitorii de pe ambele maluri ale Nistrului de la această primă întrevedere?

Eugen Revenco:
„Putem să aşteptăm că nu vor fi înrăutăţite relaţiile în timpul apropiat. Putem aştepta că autorităţile de la Chişinău şi administraţia de la Tiraspol vor încerca să găsească coeziune în acţiunile lor în aşa fel încât să evite confruntarea şi să evite crearea de obstacole adiţionale. Cel puţin gestul, sau pasul politic întreprins de Evgheni Şevciuc, care a anulat taxele de import din Republica Moldova de pe malul drept spre malul stâng, este un pas care trebuie să fie apreciat ca un gest de bună credinţă.”

Europa Liberă: El a zis că acesta este primul pas şi mai urmează doi paşi. Ce a lăsat să se înţeleagă? Următorii paşi am înţeles că ar putea fi invers, pentru cetăţenii de pe malul drept al Nistrului şi pentru cetăţenii din UE.

Eugen Revenco:
„Putem să aşteptăm multe lucruri. Eu, de exemplu, aş aştepta ca libertatea circulaţiei persoanelor să nu fie îngrădită. Să nu fie îngrădită ca un prim pas, să nu uităm că un număr de cetăţeni de-ai noştri au interdicţie de intrare. Bunăoară deputaţii, sau alţi oameni, care li se par kgb-iştilor puţin suspecţi. Putem să aşteptăm, suntem îndreptăţiţi să aşteptăm, încă un gest în adresa comunităţii internaţionale, ca un gest de deschidere faţă de partenerii internaţionali, în special partenerii de dezvoltare, care sunt dispuşi să investească în consolidarea măsurilor de încredere. Deci anularea măsurilor de restricţionare. Dar să nu uităm că lansarea grupurilor de lucru, să nu ne scape, părţile au convenit...”

Europa Liberă: De fapt am înţeles că a fost stabilit şi un grafic de şedinţe ale grupului de lucru privind reluarea traficului feroviar prioritar.

Eugen Revenco:
„Dar eu mă refer şi la celelalte grupuri de lucru, care au stagnat într-un fel sau nu au fost productive în ultima perioadă. Şi dacă ar exista un impuls pozitiv, lucrurile ar putea să avanseze. În special cred că ar fi extrem de important pentru întreprinderile din Transnistria să nu piardă trenul negocierilor dintre Republica Moldova şi UE în ceea ce ţine de crearea zonei de comerţ liber, altfel ar risca să suporte costuri exorbitante pentru mediul de afaceri existent pentru alinierea la standardele europene şi a nu scăpa piaţa de desfacere care încă mai este importantă şi prezintă interes pentru ei.”

Europa Liberă: Domnule Revenco, faptul că Nina Ştanski, cea care a fost desemnată de către Evgheni Şevciuc negociator din partea Tiraspolului în procesul 5+2, a venit la această întrevedere de la Odesa, a efectuat o vizită la Moscova, credeţi că a avut careva indicaţii de acolo?

Eugen Revenco:
„Este şi firesc, creditorul principal al regiunii din Transnistria - creditorul politic, creditorul financiar şi economic este Moscova. Chiar dacă în cadrul acestor alegeri a dat-o puţin greş, oricum influenţa armată, militară, securitatea şi toate elementele de control Moscova le deţine. De aceea era inevitabil pentru ei să meargă la Moscova să se prezinte. Dar pentru noi nu trebuie să fie o sperietoare faptul că a fost la Moscova. Şi mă bucur foarte mult că autorităţile nu o iau în nume de rău.”

Europa Liberă: Deci, în opinia Dumneavoastră, terenul acum este pregătit pentru reluarea negocierilor în formatul 5+2 de la finele lui februarie la Dublin?

Eugen Revenco:
„Există premize suficiente şi evident că există încă elemente care urmează a fi pregătite. Dispoziţia administraţiei din Tiraspol şi a autorităţilor de la Chişinău sunt cele necesare pentru a angaja un dialog plenar la Dublin.”

Europa Liberă: oaspetele ediţiei de astăzi, expertul Eugen Revenco de la Asociaţia pentru Politică externă din Republica Moldova.

*

Europa Liberă: Curtea Europeană pentru Drepturile Omului spune că Moldova rămâne pe primele locuri printre țările membre după numărul de plângeri ale cetățenilor împotriva guvernului depuse sau acceptate de instanță. Săptămâna trecută, la instanța au avut loc audieri într-un dosar proeminent în care Moldova este acuzată împreună cu Rusia într-un caz de interzicere a grafiei latine în școlile din stânga Nistrului. Relatează de la Strasbourg corespondenta noastră Iolanda Bădiliță.

18 judecatori ai CEDO s-au reunit in ceea ce se cheama „Marea Cameră” pentru a audia dosarul „Catan si altii impotriva Republicii Moldova si Federatiei Ruse”. Cazul se refera la „interzicerea folosirii scrierii cu caractere latine in scoli in autoproclamata Republică moldoveană a Transnistriei”.

In dosar se arata ca, potrivit autoritatilor din asa numita „Republica moldoveana a Transnistriei", in aceasta regiune exista din 1992 asa numita „Lege a limbilor”, care admite ca limba moldoveneasca este una dintre limbile oficiale, dar care impune ca aceasta limba sa fie scrisa cu alfabet chirilic. Incalcarea acestei prevederi constituie o violare a legii si este considerata infractiune.

Mai mult, pe 18 August 1994 autoritatile de la Tiraspol au interzis utilizarea grafiei latine in scoli si in iulie acelasi an au inceput sa inchida scolile folosind aceasta grafie.

„Aceste evenimente au fost descrise de OECD ca o purificare lingvistica a cetatenilor moldoveni", a spus in cadrul audierii unul dintre avocatii cetatenilor moldoveni, Paul Hughes.

Grupul celor care s-au plans la CEDO, intre care se afla parintii si copiii acestora care studiaza la Liceele Evrica din Ribnita, Alexandru cel Bun in Tighina, Bender, si scoala Stefan cel Mare din Grigoriopol, se plange ca au fost hartuiti de autoritatile de facto transnistrene pentru dorinta lor de a continua sa studieze folosind grafia latina.

Plangerea acestora se bazeaza pe articolele 14 (interzicerea discriminarii) si articolul 2 al Protocolului 1 la Conventia pentru Drepturile Omului, dreptul la educatie.

„Ceea ce guvernul moldovean a spus deja in apararea sa este ca nu este in masura sa isi exercite puterea in acea zona, singurul care o face fiind regimul transnistrean", a spus agentul moldovean la CEDO Vladimir Grosu.

In conformitate cu deciziile recente ale Curtii dar si in acord cu prevederile Conventiei pentru Apararea Drepturilor Omului, guvernul de la Chisinau si-a asumat obligatia de a restabili controlul pe teritoriul transnistrean si de a asigura respectarea drepturile omului in acest teritoriu. Iar principala masura care i se cere Moldovei este sa nu mai sustina regimul de la Tiraspol.

Cazul de fata este de fapt si o analiza a modului in care Chisinaul s-a achitat de aceste obligatii.

Insa Vladimir Grosu a explicat ca, pe de o parte Moldova s-a achitat de cea mai importanta obligatie, cu alte cuvinte, nu sustine guvernul de la Tiraspol, insa o astfel de evaluare nu poate fi limitata in timp, fiind vorba de un proces politic in derulare. Pe de alta parte, a spus Grosu „se pune problema daca persoanele care au depus plangere nu se afla si in jurisdictia altui stat si in ce masura acest stat interfera asupra obligatiilor asumate de Moldova fata de CEDO si Consiliul Europei."

O astfel de audiere a mai avut loc in iunie 2009, cand Curtea a gasit cererea partial inadmisibila. Faptul ca de aceasta data CEDO a admis plangerea, a fost respins de reprezentantul Federatiei Ruse, Georgi Matiușkin.

„Autoritatile ruse doresc sa isi exprime dezacordul categoric cu admiterea aceste cereri", a spus Georgi Matiușkin. El a incercat sa demonteze juridic admisibilitatea cererii dar a inaintat ca argument si ceea ce a numit formularea „profund anti-ruseasca a acesteia".

„Din memorandumul aplicantilor si autoritatilor moldovene rezulta nu doar ca aceste documente contin informatii nefundamentate dar si ca prezinta intentionat eronat esenta problemei, si ca au un caracter anti-rusesc", a spus agentul Federatiei Ruse.

Asadar, depusa in anul 2004, cererea cetatenilor moldoveni din Transnistria a fost respinsa in anul 2009 si a fost readmisa anul trecut. Miercuri, completul de judecatori care au audiat cazul a fost format din 18 judecatori inclusiv Nicolas Bratza noul presedinte al CEDO.

Decizia judecatorilor, care va fi luata cu usile inchise, va fi facuta publica in perioada urmatoare.

*

La rubrica Vox populi de astăzi am întrebat mai mulţi locuitori ai regiunii transnistrene ce cred despre suspendarea de către Rusia a asistenţei tehnice pentru Tiraspol?

– Ну, это связано с тем, что мы выбрали не того кандидата, который нам подсовывала Россия, грубо говоря. Мы проголосовали не за Каминского, мы проявили свое независимое решение в пользу Шевчука, нашего нынешнего президента, и мне кажется, это стало для них толчком для отказа.

– Причину я не знаю, но надеюсь, что это временно. Взаимоотношения у нас были, есть и будут прекрасные. А как я понимаю, это какое-то временное недоразумение, да и все.

– Я думаю, что это связано с выборами новой власти, будет новая власть и тогда, может быть, будут какие-то новые уже программы работать. Но обязательно образовательные, в первую очередь, потому что дети – это наше будущее. И обязательно какие-то программы, направленные на помощь детям-сиротам, программы по развитию экономики, не дотации, а именно программы развития экономики.

– Все связано с выборами в России, и возобновление будет после сформирования новой администрации нового президента России. Вот и все.

– Финансовые проблемы России, поэтому и помощь будет уже приостановлена.

– Могу сказать одно: когда Евгений Шевчук посетил Россию, там было сказано, что Россия не отвернется от нас. Когда даже Якубович говорил: пускай все будут здоровы россияне, от Кубани до Приднестровья. Так что надеюсь, что возобновится.

Opinii culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG