Linkuri accesibilitate

De ce se feresc demnitarii să-și declare averile și de ce îi critică presa pe cei care le declară?


Oleg Efrim: veniturile şi proprietăţile ar putea părea mici doar la prima vedere.


Astăzi expiră termenul până la care demnitarii își pot depune declarațiile de avere pe 2011. Până la această oră s-au achitat de această datorie doar președintele parlamentului, premierul, cinci miniștri și câțiva șefi de agenții guvernamentale – de exemplu șeful vămilor. Interesant este că demnitari care și-au dezvăluit averea au fost imediat criticați de presă și de organizații neguvernamentale. De ce, aflăm de la Liliana Barbăroșie.

Printre puţinii demnitarii disciplinaţi care şi-au publicat în termen veniturile pe site-urile instituţiilor în care lucrează, şi mai puţini sunt cei care ar fi indicat sume mai mari de câteva sute de mii de lei sau care ar fi recunoscut deţinerea unor afaceri sau cote-părţi în companii private. Presa a şi catalogat drept „ridicole” aceste declaraţii, iar ministrul justiţiei, Oleg Efrim, căruia Europa Liberă i-a solicitat o explicaţie, ne-a spus că veniturile şi proprietăţile ar putea părea mici doar la prima vedere, pentru că se referă la un singur an, şi doar o comparare a declaraţiilor depuse anterior de funcţionar ar putea fi cu adevărat relevantă:

Oleg Efrim

Oleg Efrim

„La intrare în funcţie, demnitarul este obligat să-şi declare întreaga avere şi veniturile pe ultimul an înainte de a intra în funcţie. Ulterior, el este obligat să declare doar veniturile obţinute în anul de referinţă. Poţi să-l oblige să declare în fiecare an, dar nu ar fi logic.”

Ministrul Efrim recunoaşte, totuşi, că legislaţia cu privire la averile demnitarilor are multe lacune şi că nu este tocmai eficientă în descoperirea şi pedepsirea celor ce-şi dosesc averile. Până acum, nu sunt cunoscute situaţii în care vreun funcţionar de rang înalt ar fi fost sancţionat pentru o astfel de încălcare. Totuşi, spune ministrul justiţiei, lucrurile ar trebui să se schimbe odată cu intrarea în funcţiune, din primăvară, a Comisiei de integritate:

„În momentul în care va începe să funcţioneze această comisie, va fi o situaţie net superioară. Pentru că până acum exista doar obligaţia de a depune aceste declaraţii, dar lipsea autoritatea care să urmărească, să verifice şi să pedepsească pe cei ce înclacă legea.”

Ianina Spinei, experta de la organizaţia ce monitorizează fenomenul corupţiei Transparency International Moldova, este sceptică însă că odată cu începerea funcţionării comisiei, şi averile demnitarilor vor deveni mai cunoscute publicului. Pentru aceasta ar fi nevoie de profunde modificări legislative, spune experta, una chiar în textul constituţiei:

Ianina Spinei

Ianina Spinei

„Accesul acestei comisii la bazele de date necesare verificărilor nu se va schimba doar. Acest acces îl are doar CCCEC. Dar chiar dacă acest centru se va implica şi va verifica, există o problemă legată de faptul că legea nu incriminează, nu permite sancţionarea persoanei pentru venituri obţinute ilegal. De exemplu, se constată încălcarea, dar în lege nu este răspundere pentru acest gen de încălcare. Al doilea moment, nu persoana suspectată trebuie să dovedească că venitul este legal, ci urmărirea penală trebuie să demonstreze ilegalitatea. Este necesară inversarea sarcinii probei, deci persoana suspectată trebuie să aibă această obligaţie. Când vor exista aceste moment, vor putea fi trase la răspundere persoanele care îşi dosesc veniturile.”

O încercare a presei de a dezvălui săptămâna trecută detalii despre averea unui important demnitar, detalii neelucidate în declaraţia sa de avere, demonstrează oarecum justeţea acestui punct de vedere. Demnitarul, căruia i se reproşa că nu a recunoscut că ar fi acţionar la 3 firme şi nu a indicat că ar avea anumite venituri din aceste participări, a declarat că jurnaliştii au difuzat o informaţie eronată, întrucât în realitate el deţine cote în capitalul a 4 companii, doar că nu ar fi obligat să publice integral declaraţia sa de venit.
XS
SM
MD
LG