Linkuri accesibilitate

Kiev-Chișinău: relații politice, gaz „frățesc” - în ajunul vizitei premierului Filat în Ucraina


Ion Stavilă, ambasadorul R. Moldova la Kiev și omologul său ucrainian la Chișinău, Sergei Pirojkov

Ion Stavilă, ambasadorul R. Moldova la Kiev și omologul său ucrainian la Chișinău, Sergei Pirojkov

Ambasadorul Ion Stăvilă: „Am ferma convingere că Ucraina este interesată foarte mult în reglementarea conflictului transnistrean.”


Probleme ce ţin de securitatea energetică şi de dosarul transnistrean au fost discutate acum 10 zile de preşedintele interimar Marian Lupu cu omologul său ucrainean Viktor Ianukovici. In aceasta saptamana si premierul Vlad Filat se va deplasa la Kiev. Ambasadorul R. Moldova in Ucraina, Ion Stavila a vorbit la microfonul Europei Libere despre importanta acestei vizite.

Europa Liberă: Ce va aduce nou vizita premierului, pe care urmează să o efectueze la Kiev?

Ion Stăvilă:
„Pentru că în cadrul vizitei sunt preconizate întâlniri cu toţi cei trei conducători ai Ucrainei, va fi abordat practic tot spectrul problemelor de pe agenda relaţiilor bilaterale, astfel încât să mai depăşim, ca să zic aşa, două-trei noduri de probleme, sau problemele înnodate.

Am în vedere problemele legate de funcţionarea complexului hidrotehnic de la Novodnestrovsc, sau complexul hidrotehnic nistrean, legate de funcţionare, proprietate, demarcare, aspectul ecologic, mediu, definitivarea demarcării la Giurgiuleşti, ceea ce înseamnă instalarea stâlpilor de frontieră. Vom găsi o soluţie pentru această problemă.

De cealaltă parte la nord, pe Nistru avem încă o situaţie sensibilă, legată de demarcarea frontierei în zona barajului acestui complex hidrotehnic nistrean, acolo situaţia fiind mai complexă pentru că demarcarea este strâns legată şi de reglementarea problemelor de proprietate şi de asigurarea unei bune funcţionări a acestui obiect energetic.”

Europa Liberă: Relaţiile moldo-ucrainene au fost întotdeauna cu urcuşuri şi coborâşuri. Cât de uşor este să găseşti acest deznodământ al multiplelor probleme – începând de la demarcarea frontierei până la cooperarea pe toate dimensiunile?

Ion Stăvilă:
„Relaţiile dintre Republica Moldova şi Ucraina au pornit pe o traiectorie ascendentă.”

Europa Liberă: Această traiectorie ascendentă de unde începe?

Ion Stăvilă:
„Începe de la Palanca. Problemele legate de demarcarea frontierei de la Palanca şi sectorul acesta de drum, care de fapt au început ceva mai devreme. Era vorba de un proces care trebuia dus până la capăt. Şi acest lucru s-a făcut, după care s-a produs această cotitură cardinală în relaţiile noastre.”

Europa Liberă: Când se pune punct problemei proprietăţilor Republicii Moldova pe teritoriul Ucrainei?

Ion Stăvilă:
„Dintre cele peste o sută de obiecte, pe care Republica Moldova le revendică ca drept de proprietate pe teritoriul Ucrainei până în momentul de faţă a fost recunoscut dreptul de proprietate asupra a 46 de obiecte. Am mai prezentat încă un set întreg de documente pentru încă circa 20 de obiecte. Existe şanse ca în viitorul apropiat să obţinem recunoaşterea drepturilor noastre de proprietate şi a supra acestor obiecte.”

Europa Liberă: Discuţiile asupra căror obiecte acum sunt mai dificile?

Ion Stăvilă:
„O parte din aceste obiecte aparţin unor agenţi economici şi organizaţii din Transnistria şi noi ne bucurăm că în baza cadrului juridic bilateral între Moldova şi Ucraina am găsit o soluţie şi pentru organizaţiile din Transnistria, care au obţinut recunoaşterea drepturilor de proprietate. Ucraina are doar trei obiecte de proprietate pe teritoriul Republicii Moldova – în zona localităţii Palanca – e un canal şi o staţie de pompare, făcută încă în perioada sovietică prin care se folosea apa râului Nistru pentru irigarea pământurilor ucrainene. Dar a rămas cel mai important obiect de o mare valoare, strategic, aş zice, şi economică – e vorba de complexul hidrotehnic de la Novodnestrovsc. Ar fi o abordare să zicem în pachet. Astfel încât vom avea baza juridică necesară pentru a soluţiona toate problemele de proprietate care mai există între cele două ţări. Acum este exact o atmosferă foarte propice pentru a soluţiona această problemă de proprietate, astfel încât să punem punct şi să spunem că acordul de proprietate a fost implementat sută la sută.”

Europa Liberă: Domnule ambasador, să vorbim şi despre eficienţa activităţii Misiunii EUBAM la hotarul moldo-ucrainean. Impactul e cel pe care şi l-au dorit părţile?

Ion Stăvilă:
„Toată lumea este mulţumită de activitatea Misiunii EUBAM, de asistenţa pe care această Misiune ne-o acordă şi Republicii Moldova, şi Ucrainei, în special serviciilor implicate în efectuarea controlului la frontieră. Se vorbeşte despre o istorie de succes a Uniunii Europene şi a acestor două state - Republica Moldova şi Ucraina, care nu mai are precedente. Nu există în alte părţi o Misiune similară. Or, anume de această experienţă şi acest model de cooperare se interesează şi alte state, inclusiv din spaţiul CSI, care văd în această activitate nişte rezultate pozitive. Sigur, că trebuie să recunoaştem că nu există nimic ideal în lume. Mai există poate şi anumite carenţe, dar în linii mari suntem mulţumiţi.”

Europa Liberă: A fost curmată contrabanda?

Ion Stăvilă:
„A fost diminuată substanţial. Nu mai vorbeşte nimeni despre segmentul transnistrean central al frontierei moldo-ucrainene ca despre o gaură neagră, prin care se trece contrabanda aşa masiv, şi activităţi ilicite, şi migraţiune ilegală, trafic de tot felul de produse, droguri, armament. Aceste fenomene negative de la frontieră s-au redus, activitatea acestei Misiuni trebuie să fie apreciată pozitiv.

Şi anume acest lucru a fost făcut acum la Kiev, când acolo a avut loc cea de-a 10-ea reuniune jubiliară a mecanismului de cooperare trilaterală: Republica Moldova-Ucraina-UE. Importanţa acestei misiuni sporeşte acum şi în perspectiva apropiată în contextul liberalizării regimului de vize şi călătorii între Republica Moldova şi Ucraina, pe de o parte, cu Uniunea Europeană, pe de altă parte. Am în vedere implementarea acordului liberalizarea regimului de vize şi de călătorii.”

Europa Liberă: Domnule Stăvilă, sunt voci care acreditează ideea că poziţia Kievului devine tot mai clară în procesul de soluţionare a crizei transnistrene. Credeţi că Ucraina depune toate eforturile pentru a se ajunge la identificarea unei soluţii pentru diferendul transnistrean?

Ion Stăvilă:
„Am ferma convingere că Ucraina este interesată foarte mult în reglementarea conflictului transnistrean şi în depăşirea acestei situaţii de conflict pentru că aceasta corespunde intereselor naţionale ale Ucrainei.”

Europa Liberă: Să înţelegem că interesul Ucrainei ar fi mai mare decât interesele Moscovei?

Ion Stăvilă:
„Interesele Ucrainei sunt mai aproape de interesele Republicii Moldova decât alţi participanţi pentru că este vorba de un conflict la frontiera cu Ucraina. Or, un focar de tensiune, un focar de conflict care în cazul unei tensionări, în rezultatul unui incident neaşteptat, aşa cum s-a întâmplat bunăoară recent acest incident tragic, poate să degradeze într-un conflict evident care poate afecta Ucraina. Şi Ucraina este foarte interesată în reglementarea acestui conflict şi mă bucur să constat că rolul Ucrainei a sporit, că reprezentantul special al Ucrainei este foarte activ.

Chiar întâlnirea de la Odesa este tot o contribuţie reală a autorităţilor ucrainene. Eu nu aş vrea să simt o anumită gelozie politică, care se manifestă din diferite părţi, precum că Ucraina va prelua iniţiativa în mâinile sale şi asta ar fi în detrimentul rolului altor factori.”

Europa Liberă: În primul rând al Federaţiei Ruse.

Ion Stăvilă:
„În primul rând al Federaţiei Ruse. Or, este absolut evident că noi preţuim în egală măsură rolul tuturor actorilor implicaţi în acest proces şi preţuim contribuţia adusă de fiecare actor în parte într-un format, să zic aşa, bilateral, trilateral. Dar soluţia finală trebuie să fie identificată sigur că în acest format multilateral 5+2.”

Europa Liberă: Domnule ambasador, e lucru ştiut, după ce a efectuat o vizită la Moscova, liderul tiraspolean, Evgheni Şevciuc, a făcut o vizită şi la Kiev, acolo unde a avut o întrevedere cu şeful diplomaţiei, Constantin Grişcenco. Ministerul de Externe al Ucrainei spunea că în cadrul întrevederii neformale cei doi au discutat pe marginea reglementării transnistrene, dar şi despre situaţia creată în zona de securitate de pe Nistru. Cunoaşteţi mai multe detalii?

Ion Stăvilă:
„Eu înţeleg interesul firesc al noului lider de la Tiraspol ca să stabilească un contact cu autorităţile acestor două ţări, care sunt implicate direct în formatul 5+2 în procesul de reglementare. Şi înţeleg de ce liderul transnistrean a preferat să meargă în primul rând la Moscova, pentru că toată lumea recunoaşte un lucru absolut evident: Federaţia Rusă acordă un sprijin substanţial de tot felul, şi în primul rând economic, şi financiar, care este foarte necesar pentru sprijinirea populaţiei din această regiune.”

Europa Liberă: Şi nu a regimului?

Ion Stăvilă:
„Nu-nu, în primul rând a populaţiei, pentru că este vorba şi de acei 15 dolari adaos la pensia de acolo, gazul care este mai ieftin acolo.”

Europa Liberă: Subvenţii pentru agricultură.”

Ion Stăvilă:
„Subvenţiile pentru agricultură, datoriile enorme la gazul rusesc, pe care regiunea nu le achită. Vă puteţi imagina ce s-ar întâmpla în primul rând cu populaţia de acolo, care la un moment dat nu ar putea beneficia de acest sprijin.”

Europa Liberă: Ce s-ar putea întâmpla?

Ion Stăvilă:
„O tensionare bruscă a situaţiei de acolo. Eu mă gândesc întotdeauna la populaţie, mai întâi la oamenii de rând, pentru că aceşti oameni nu trebuie să fie ostaticii unor conflicte politice. Mă bucur că între populaţia, oamenii de rând de pe cele două maluri ale Nistrului nu există sentimente de duşmănie, aşa cum există poate în alte zone de conflict. Şi aceasta este o premisă foarte importantă pentru a promova procesul de reglementare, pentru a găsi o soluţie.”

Europa Liberă: Domnule ambasador, Transnistria poate fi o carte de joc în relaţia dintre Kiev şi Moscova?

Ion Stăvilă:
„N-aş vrea ca Transnistria să fie o carte de joc. Eu cred că autorităţile ucrainene sunt interesate să promoveze iniţiativele sale în procesul de reglementare a conflictului transnistrean pornind de la interesele naţionale fundamentale. Şi, indiferent de conjunctura politică, eu am constatat că autorităţile ucrainene menţin o poziţie ferme, de la care nu se abat. Două exemple: primul lucru - Kievul oficial insistă permanent pe respectarea principiului suveranităţii şi integrităţii teritoriale în contextul reglementării conflictului transnistrean.”

Europa Liberă: Ceea ce nu oboseşte să spună şi Kremlinul.

Ion Stăvilă:
„Exact, dar şi viaţa va arăta în ce măsură acest principiu va fi respectat. Pe de altă parte, conducerea Ucrainei consideră că demilitarizarea zonei de securitate în regiunea transnistreană şi transformarea doar în operaţiune de menţinere a păcii poate fi efectuată cu acordul tuturor, dar în contextul procesului de reglementare, dar nu după reglementarea politică a acestui conflict. Or, anume această poziţie este fixată clar în declaraţia celor doi preşedinţi - al Ucrainei şi al Rusiei, adoptată la 16 mai 2010, unde e scris foarte clar.”

Europa Liberă: Domnule ambasador, e scris foarte clar, dar nimic nu s-a realizat.

Ion Stăvilă:
„Este un element al procesului de negocieri. Sigur că am dori ca aceasta să se întâmple mai repede, dar noi trebuie să ne corelăm eforturile noastre şi potenţialul politic şi diplomatic de care dispunem cu ceilalţi parteneri implicaţi în proces. Nu aş vrea să dramatizăm lucrurile – uite, n-am reuşit.”

Europa Liberă: Dar nu aţi răspuns la întrebarea dacă e sau nu Transnistria o carte de joc în relaţia dintre Ucraina şi Rusia.

Ion Stăvilă:
„Nu cred că este o carte de joc, pentru că problema transnistreană va trebui să fie rezolvată în baza unor principii europene, acceptate de toată lumea. Pentru că cartea de joc asta ar însemna ca să fie făcut aşa să zic un barter politic – că uite, noi ceva facem aici.”

Europa Liberă: Deocamdată la nivel de şantaj dintre cele două ţări s-ar putea să fie jucată această carte Transnistria.

Ion Stăvilă:
„În momentul de faţă pe agenda relaţiilor ucrainene-ruse sunt în top, pe primul loc alte probleme. De aceea nu cred că suntem acum într-o perioadă când se discută foarte intens cum să jucăm cartea transnistreană.”

Europa Liberă: Pare-se că schimburile comerciale între Moldova şi Ucraina s-au apropiat de un miliard de dolari. Dacă e să ne referim la dimensiunea economică, unde sunt rezerve, unde sunt succese?

Ion Stăvilă:
„Am depăşit un miliard de dolari volumul schimburilor comerciale, cu sold în favoarea părţii ucrainene. Dar asta e o chestiune obiectivă, pentru că noi importăm energie electrică din Ucraina şi aceasta contribuie mult la sporirea soldului negativ în defavoarea noastră.

Ne bucurăm în continuare de consolidarea regimului de liber schimb, dacă e să vorbim despre această dimensiune comercial-economică. Având în vedere că pe lângă acordul bilateral de liber schimb, mai avem acum recent semnat un acord de liber schimb în cadrul CSI, care urmează să fie pus în vigoare.

Şi, pe de altă, parte ambele ţări sunt implicate plenar în procesul de creare a unei zone de liber schimb cu Uniunea Europeană. Ucraina deja a finalizat negocierile, iar noi am început cu succes acest proces de negocieri şi sperăm să-l încheiem cât se poate de repede. Or, se creează o zonă largă de liber schimb, când ţările noastre vor putea beneficia plenar de avantajele unei zone de liber schimb duble – cu Uniunea Europeană şi în spaţiul CSI. În ce măsură ele ar putea să se afecteze în sens negativ nu ştiu. Vom vedea. Se discută şi în Ucraina, şi la noi la nivel înalt, la nivel politic. Se afirmă şi la Bruxelles, şi la Kiev, şi la Moscova că aceste două zone de liber schimb, nu zic, e altă treabă uniunile vamale, dar zonele de liber schimb nu ar trebui să contravină unei alteia.”

Europa Liberă: Domnule ambasador Stăvilă, dar cum să fie înţeleasă această declaraţie de ultimă oră, pe care o făcea preşedintele ucrainean Ianukovici, spunând că Moldova ar putea să conteze pe Ucraina când vine vorba de asigurarea cu gaze?

Ion Stăvilă:
„Noi tare am vrea, şi dorim, şi Ucraina, şi Republica Moldova ca asigurarea cu gaze să fie efectuată ritmic, fără careva probleme în livrările de gaze din Federaţia Rusă. Or, viaţa a arătat că uneori există şi nişte situaţii mai critice, mai complicate, aşa cum s-a întâmplat bunăoară în 2005-2006, când Gazpromul a sistat livrările de gaze către Europa, afectând direct şi Ucraina, şi Republica Moldova. Având acest precedent pozitiv, să zic aşa, atunci când Ucraina a venit în ajutorul Republicii Moldova într-o situaţie critică, avându-se în vedere că volumul de gaze consumat în Republica Moldova este unul foarte mic în raport cu volumul de gaze care este consumat în Ucraina. Or, Ucraina ar putea veni în ajutor, iar pentru noi acest ajutor este foarte important şi foarte binevenit, pentru care noi întotdeauna trebuie să fim recunoscători Ucrainei, care vine exact cu ajutor.”

Europa Liberă: Deci, e un gaz politic, da?

Ion Stăvilă:
„Poate să fie un gaz politic, dar eu aş prefera să-l numesc un gaz frăţesc.”
XS
SM
MD
LG