Linkuri accesibilitate

Moldova e printre țările cu cele mai multe plângeri acceptate la CEDO.



Curtea Europeană pentru Drepturile Omului spune că Moldova rămâne pe primele locuri printre țările membre după numărul de plângeri ale cetățenilor împotriva guvernului depuse sau acceptate de instanță. Săptămâna aceasta, la instanța au avut loc audieri într-un dosar proeminent în care Moldova este acuzată împreună cu Rusia într-un caz de interzicere a grafiei latine în școlile din stânga Nistrului. Relatează de la Strasbourg corespondenta noastră Iolanda Bădiliță.

18 judecatori ai CEDO s-au reunit in ceea ce se cheama „Marea Cameră" pentru a audia dosarul „Catan si altii impotriva Republicii Moldova si Federatiei Ruse". Cazul se refera la „interzicerea folosirii scrierii cu caractere latine in scoli in autoproclamata Republică moldoveană a Transnistriei".

In dosar se arata ca, potrivit autoritatilor din asa numita „Republica moldoveana a Transnistriei", in aceasta regiune exista din 1992 asa numita „Lege a limbilor”, care admite ca limba moldoveneasca este una dintre limbile oficiale, dar care impune ca aceasta limba sa fie scrisa cu alfabet chirilic. Incalcarea acestei prevederi constituie o violare a legii si este considerata infractiune.

Mai mult, pe 18 August 1994 autoritatile de la Tiraspol au interzis utilizarea grafiei latine in scoli si in iulie acelasi an au inceput sa inchida scolile folosind aceasta grafie.

„Aceste evenimente au fost descrise de OECD ca o purificare lingvistica a cetatenilor moldoveni", a spus in cadrul audierii unul dintre avocatii cetatenilor moldoveni, Paul Hughes.

Grupul celor care s-au plans la CEDO, intre care se afla parintii si copiii acestora care studiaza la Liceele Evrica din Ribnita, Alexandru cel Bun in Tighina, Bender, si scoala Stefan cel Mare din Grigoriopol, se plange ca au fost hartuiti de autoritatile de facto transnistrene pentru dorinta lor de a continua sa studieze folosind grafia latina.

Plangerea acestora se bazeaza pe articolele 14 (interzicerea discriminarii) si articolul 2 al Protocolului 1 la Conventia pentru Drepturile Omului, dreptul la educatie.

„Ceea ce guvernul moldovean a spus deja in apararea sa este ca nu este in masura sa isi exercite puterea in acea zona, singurul care o face fiind regimul transnistrean", a spus agentul moldovean la CEDO Vladimir Grosu.

In conformitate cu deciziile recente ale Curtii dar si in acord cu prevederile Conventiei pentru Apararea Drepturilor Omului, guvernul de la Chisinau si-a asumat obligatia de a restabili controlul pe teritoriul transnistrean si de a asigura respectarea drepturile omului in acest teritoriu. Iar principala masura care i se cere Moldovei este sa nu mai sustina regimul de la Tiraspol.

Cazul de fata este de fapt si o analiza a modului in care Chisinaul s-a achitat de aceste obligatii.

Insa Vladimir Grosu a explicat ca, pe de o parte Moldova s-a achitat de cea mai importanta obligatie, cu alte cuvinte, nu sustine guvernul de la Tiraspol, insa o astfel de evaluare nu poate fi limitata in timp, fiind vorba de un proces politic in derulare. Pe de alta parte, a spus Grosu „se pune problema daca persoanele care au depus plangere nu se afla si in jurisdictia altui stat si in ce masura acest stat interfera asupra obligatiilor asumate de Moldova fata de CEDO si Consiliul Europei."

O astfel de audiere a mai avut loc in iunie 2009, cand Curtea a gasit cererea partial inadmisibila. Faptul ca de aceasta data CEDO a admis plangerea, a fost respins de reprezentantul Federatiei Ruse, Georgi Matiușkin.

„Autoritatile ruse doresc sa isi exprime dezacordul categoric cu admiterea aceste cereri", a spus Georgi Matiușkin. El a incercat sa demonteze juridic admisibilitatea cererii dar a inaintat ca argument si ceea ce a numit formularea „profund anti-ruseasca a acesteia".

„Din memorandumul aplicantilor si autoritatilor moldovene rezulta nu doar ca aceste documente contin informatii nefundamentate dar si ca prezinta intentionat eronat esenta problemei, si ca au un caracter anti-rusesc", a spus agentul Federatiei Ruse.

Asadar, depusa in anul 2004, cererea cetatenilor moldoveni din Transnistria a fost respinsa in anul 2009 si a fost readmisa anul trecut. Miercuri, completul de judecatori care au audiat cazul a fost format din 18 judecatori inclusiv Nicolas Bratza noul presedinte al CEDO.

Decizia judecatorilor, care va fi luata cu usile inchise, va fi facuta publica in perioada urmatoare.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG