Linkuri accesibilitate

Ce poţi face dacă te simţi nedreptăţit, rănit, tratat rău de către presă?


Consiliul de Presa website logo

Consiliul de Presa website logo

Interviu cu experta în comunicare Ludmila Andronic.


Ce poţi face dacă te simţi nedreptăţit, rănit, tratat rău prin practici nepotrivite nepermise ale presei, jurnaliştilor? Ce soluţii ai la îndemână dacă ai fost afectat de nişte produse mass media realizate cu dispreţ faţă de normele de etică profesională sau, altfel spus, faţă de normele deontologice? Vom discuta în această dimineaţă cu preşedinta Consiliului de presă din Republica Moldova, profesorul universitar şi experta în comunicare Ludmila Andronic.


Europa Liberă: Presa poate fi şi despotică sau nedreaptă. Sau prost înţeleasă, uneori.. Cu un grad de încredere depăşit doar de Biserică din partea populaţiei, mass media este obligată să cultive mecanisme ce ar asigura repararea pagubelor pe care le pricinuieşte uneori cu voie sau fără de voie. Unul dintre aceste mecanisme este, în Republica Moldova, Consiliul de Presă, cu o experienţă inedită de aproape doi ani. Dacă ar fi să formulaţi o concluzie-două a acestui consiliu, ce-aţi scoate în evidenţă în primul rând?

Ludmila Andronic:
„În primul rând cred că ar trebui să menţionăm faptul că am reuşit în aceşti doi ani de zile să le reamintim atât jurnaliştilor, cât şi consumatorilor de media, că există un cod deontologic, un cod de etică, pe care cei care profesează meseria sunt obligaţi să-l respecte, iar cei care sunt consumatori de mass-media sau eventual devin victime ale acestor jurnalişti pot să apeleze după ajutor, sau după satisfacţie, să spunem aşa, în cadrul Consiliului de presă. În Ludmila Andronic

Ludmila Andronic

al doilea rând, lucrul acesta, poate mai puţin în aceşti doi ani, dar mai mult în viitor, va fi capabil să apere unele ziare, unele televiziuni sau posturi de radio de eventuale procese judiciare. Pentru că de fapt scopul unui consiliu de presă nu este să pună presa la punct, nici pe de parte. Ci este să creeze un mecanism de auto reglementare care ar permite soluţionarea un or astfel de probleme într-un cadru colegial, amiabil, până a ajunge la o stare în care să meargă în judecată şi ziarele sau alte mass-media să se trezească într-o bună zi cu conturile blocate sau cu nişte amenzi usturătoare.

Deci, acesta ar fi primul. Şi cel de-al doilea lucru, mie mi se pare că în momentul în care presa a înţeles că are nevoi de auto reglementare, ea a făcut un pas înainte în ceea ce priveşte maturizarea sa, pentru că de fapt acolo unde nu există auto reglementare, este nevoie de foarte multe intervenţii din partea statului. Or, presa este probabil domeniul care are nevoie cel mai puţin de asemenea intervenţii.”

Europa Liberă: Totuşi, dna Andronic, aţi putea spune acum că mâna pe inimă că a devenit presa mai cu ascultare pentru etică, mai deontologică în aceşti doi ani?

Ludmila Andronic:
„Nu. Presa pe alocuri doar a început să fie mai atentă la problemele vieţii. Nici nu am aşteptat, sincer vorbind, că în doi ani de zile lucrurile se vor îmbunătăţi într-atâta încât nu vom mai recunoaşte această presă. Cu atât mai mult cu cât trendul actual ţine mai degrabă de deetizarea presei. Dar ţin să menţionez că în primul rând cel mai bine a reacţionat consumatorul de presă, care a înţeles că există o regulă printre aceşti jurnalişti pe care ei sunt obligaţi să o respecte. Regula etică. Şi atunci eu, dacă e cazul, pot să mă plâng. În al doilea rând, am observat că în momentul în care am insistat de mai multe ori pe anumite probleme de etică care există, totuşi unele media au început să fie ai atente în scrierea sau editarea, sau prezentarea ştirilor. Uneori mai scapătă şi apoi iarăşi le reamintim. Dar totuşi consiliul de presă are şi un rol educaţional foarte important şi acolo unde se pot îmbunătăţi lucrurile, aceasta se va întâmpla. Pentru că există o anumită cohortă de presă care niciodată nu va apleca urechea la cerinţele etice, dar, mă rog, ţine de felul în care se vede această media.”

Europa Liberă: Vorbind de o anume rezistenţă din partea breslei, câta capacitate sau cultură profesională credeţi că are totuşi comunitatea jurnalistică pentru a recunoaşte că a greşit sau a exagerat şi pentru a repara prejudiciile pe care le-a provocat fără justificare unei persoane sau alta?

Ludmila Andronic:
„În fond, fiecare jurnalist, dacă a făcut un curs de jurnalism, cunoaşte că există o misiune etică a jurnalismului. Acuma avem foarte mulţi jurnalişti care profesează, dar care nu vin din facultatea respectivă. Asta nu înseamnă că ei sunt mai răi, dar ei probabil nu au avut de unde auzi despre codul deontologic. De cele mai multe ori totuşi problemele jurnalismului sunt dictate nu de profesionalism ul jurnalistului, ci de politica editorială a unei instituţii media. Şi din păcate politicile editoriale apărute în ultimul timp sunt orientate în primul rând spre audienţă. Pe cei care conduc media îi interesează să aibă audienţă, să aibă cât mai mulţi cititori.”

Europa Liberă: Deci, să ofere cât mai multe lucruri pipărate, indiferent dacă rănesc sau nu pe cineva…

Ludmila Andronic:
„Absolut. Şi din acest punct de vedere s-ar putea să devină tot mai greu să apărăm aceste formule etice în mass-media.”

Europa Liberă: Tocmai la aceasta vă refereaţi probabil când ziceaţi că trendul e de de-etizare…

Ludmila Andronic: „
Exact la asta mă refeream. Pentru că cu cât informaţia este mai pipărată, cu atât este mai atractivă. Deseori ne ciocnim de situaţiile în care un articol care este mai mult sau mai puţin OK, are un titlu care nu are absolut nici o normă etică în spatele lui. După asta articolul este OK, dar deja din titlu cititorul şi-a creat o anumită impresie pe care nu mai poate să o schimbe textul care urmează. Şi de asta e nevoie de foarte multă muncă, dar măcar o cât de cât stavilă în faţa celor care nici nu vor să audă de etică profesională, noi totuşi intenţionăm să rămânem.”

Europa Liberă: Aţi putea să vă referiţi la unele cazuri dintre cele mai răsunătoare sau mai relevante pe care le-a rezolvat sau asupra cărora a insistat consiliul, ca să aibă şi ascultătorul idee, cel care este mai departe de breasla jurnalistică, să înţeleagă cu ce se ocupă la modul concret şi ce probleme trebuie să rezolve consiliul?

Ludmila Andronic:
„Am să vorbesc despre două cazuri, unul recent. Deci, s-a întâmplat în momentul în care Consiliul de presă, fără să primească o plângere, s-a autosesizat pentru că ne-am ciocnit la un moment dat de o situaţia în care majoritatea mass-media din Republica Moldova au preluat o ştire despre o victimă dintr-o staţiune montană, care se presupune că ar fi fost violată, după care ar fi căzut de la balcon. Ştirea nu ar fi fost în vizorul nostru dacă aceste articole nu ar fi început să exceleze prin detalii care au adus grave prejudicii morale persoanei despre care este vorba. Deci, au fost dezvăluite şi numele persoanei, şi localitatea din care provine, şi facultatea la care învaţă.”

Europa Liberă: Fără a se şti nimic exact, de fapt, pentru că era o anchetă în desfăşurare şi putea să se ajungă la o cu totul altă concluzie…

Ludmila Andronic: „
Da. Mai ales că victima avea un traumatism, pentru că căzuse de la balcon. Dar au fost expuse fotografii care au fost găsite pe reţelele de socializare… Deci, sărmana fată, care era în spital, cu un traumatism, indiferent ce s-a întâmplat cu ea, a mai fost supusă unor tratamente foarte obraznice din partea presei, care, în goana după noi şi noi senzaţii, a tot adus detalii, a tot adus… Şi atunci am avut un moment în care ne-am autosesizat. Pot să spun că nu toate media au procedat în aşa fel, dar majoritatea din ele, după care cele care au comis greşeli în relatare de ordin etic, au început să scrie cu mai multă corectitudine despre acest caz. Acesta este un recent caz. Un alt tip de cazuri, aş zice, pentru că am avut mai multe, este vorba despre expunerea ne etică a minorilor, a minorilor victime, ca să nu mai zic victime ale agresiunii sexuale. Când la televizor au fost arătate chipurile copiilor respectivi, nu au fost blurate îndeajuns, a fost prea evidentă informaţia care a fost oferită, puteai fără nici o problemă să-ţi dai seama cine a fost persoana respectivă, pentru că a fost numit sau satul, sau anumite detalii care dezvăluie identitatea. Sau am avut cazuri în care, chiar dacă a fost blurată faţa copilului care a fost violat, alături un copil şi mai mic cu faţă neblurată la televizor. Acest tip de plângeri de fapt au fost mai multe la număr, pentru că au fost foarte grav încălcate drepturile acestor minori.”

Europa Liberă: Consiliul este fondat de o serie de organizaţii ale breslei jurnalistice şi iată că acum, după o perioadă de doi ani de zile, urmează să fie schimbat. Puteţi să ne informaţi foarte scurt când vor fi toate datele problemele privind posibilitatea de a candida pentru această organizaţie şi când se va produce întreaga procedură?

Ludmila Andronic:
„Nu mai târziu decât săptămâna viitoare, începând cu ziua de luni, pe site-ul consiliul, deci www.consiliuldepresa.md, şi în mass-media printată va fi expus anunţul cu privire la selectarea membrilor Consiliului de presă, deci cei care îşi doresc acest lucru sau organizaţiile care vor să înainteze eventuali candidaţi sunt invitaţi să o facă depunând un dosar, este vorba despre un dosar profesional, cu un CV ş. a. m. d., şi cu recomandări din partea celor care şi-ar dori ca această persoană să devină membru al consiliului de presă. După care, peste vreo două săptămâni se va întruni consiliul de sectare şi vor fi aleşi membrii Consiliului de presă.”

Europa Liberă: Deci, toate detaliile pot fi găsite şi pe acest site al Consiliului de presă. Dna Andronic, vă mulţumim.
XS
SM
MD
LG