Linkuri accesibilitate

Cu analistul Petru Negură despre percepția sărăciei și a prestigiului social în Moldova.


Un sondaj recent arată că moldovenii rămân în continuare repetenţi fără nădejde la clasa de mijloc, e un pic de bogăţie în exces la un capăt al scării sociale, care se întrerupe brusc în faţa unui teren vast al sărăciei. Iar între pojghiţa de bogaţi şi sărăcia-lucie e strânsă ca într-o menghină umbra, mai degrabă, a unei clase de mijloc. Cum poate fi explicată această stratificare socială pe care unii au numit-o neo-medievală? Vom discuta în această dimineaţă cu sociologul Petru Negură.

Europa Liberă: Un studiu sociologic, „Statusul şi rolurile omului în societatea contemporană” arată o imagine a Republicii Moldova … Surprinzătoare pentru Dvs?

Petru Negură:
„Dacă e să ne referim la autoidentificarea persoanelor cu un anumit grup social, atunci nu mă şochează excesiv sondajul acesta, adică îmi arată o proporţie destul de realistă. Trebuie întâi de toate să vedem nuanţele după care au fost definite grupurile care au fost lansate sau persoanele intervievate sau autoclasate. ”

Europa Liberă: Apropo de aceste grupuri, sondajul recent arată că moldovenii rămân în continuare repetenţi fără nădejde la clasa de mijloc, e un pic de bogăţie în exces la un capăt al scării sociale, aproape deloc clasă medie, ca să spunem aşa, şi multă-multă sărăcime. Cum poate fi explicată această stratificare socială pe care unii au numit-o neo-medievală?

Petru Negură:
„Trebuie să vedem. Aici sunt două categorii. Petru Negură

Petru Negură

Este un strat care a fost definit de către cercetători drept „mediu”, deci grupul mediu, am putea să-i spunem clasa de mijloc, şi este un alt grup care se numeşte „aproape de mediu”. Din punctul meu de vedere, ambele formează ceea ce într-un limbaj comun am putea defini drept „clasă de mijloc”. Prin urmare, nu trebuie să îngustăm stratul acesta de mijloc la doar 7 % care este stratul social mediu, ci să luăm în consideraţie ambele categorii, deci şi grupul social mediu şi cel aproape de mediu. Iar împreună ar forma 7 plus 27 care este aproape de mediu, ar forma 37 %.

Proporţia este mai puţin pesimistă şi mai puţin catastrofistă, am putea să zicem că încet, încet ne apropiem de o societate relativ dezvoltată, să nu spunem dezvoltată. Bun, de partea cealaltă avem un strat definit ca fiind stratul social de jos, şi pe de altă parte de foarte jos, cu oameni care nu îşi permit să-şi cumpere lucrurile necesare sau chiar strict necesare. Din acest punct de vedere este într-adevăr destul de alarmantă situaţia pe care o vedem noi în sondaje.”

Europa Liberă: Dle Negură, dar clasă de mijloc odinioară însemna, probabil, altceva - inclusiv oi multe şi cornute, ca la ciobănaşul mioritic, vreo oloiniţă, vreun teasc mai deosebit pentru ceva, te miri ce dugheană. Acum, ce chip şi înfăţişare ar trebuie să aibă moldoveanul aparţinând clasei de mijloc?

Petru Negură:
„E o foarte bună întrebare. În fond, am putea să definim clasa de mijloc după două criterii mari, în plan economic, adică după venitul persoanelor, pe de altă parte după statusul lor social. După venit este definiţia pe care au adoptat-o Asociaţia Sociologilor care a făcut sondajul şi după statut social ar fi o altă perspectivă, din care am putea înţelege că anumite persoane se identifică cu o anumită clasă.

Noi avem o clasă de mijloc în plan social, adică persoane care sunt medici, sunt învăţători, sunt funcţionari, dar acest strat nu corespunde cu definiţia economică a clasei de mijloc.

Dar eu aş evita să discut ierarhia socială din Republica Moldova în termeni de clasă de mijloc pentru că chiar şi în Occident s-a spus că, de fapt nu există o clasă de mijloc omogenă, ci mai maulte clase de mijloc, adică este destul de eterogenă, de fapt, şi am putea să distingem chiar şi după definiţiile sociologice occidentale o diviziune a clasei de mijloc în una superioară şi în alta înferioară, adică cei care în plan economic îşi permit relativ mai puţin dar totuşi îşi permit anumite lucruri şi o clasă de mijloc superioară, care are un acces la resurse, la bunuri, ceva mai însemnat.”

Europa Liberă: Rezultatele sondajelor arată că cea mai prestigioasă profesie ar fi cea de doctor, medic, 14,5 %, urmată de oamenii de afaceri, profesorii/învăţătorii, juriştii, constructorii şi funcţionarii publici. Unii ar spune că în materie de apreciere a prestigiului profesiei, sunt nişte preferinţe ciudate, dacă e să judecăm după salarii, reiese că o bună parte a societăţii, aşa cum e plătită în ziua de azi, parcă ar fi cu pantalonii mai cârpiţi şi căciula mai năpârlită, dar cu ţinută semeaţă, de lord, de nobleţe, nu?

Petru Negură:
„Da, este pentru că societatea ataşează anumite valori anumitor profesii, de exemplu medic sau pedagog şi această reprezentare corespunde unui discurs poate ideologic şi care se vehiculează în societate cu privire la aceste profesii şi pe bună dreptate. Pe de altă parte există un criteriu economic de evaluare a prestigiului unei profesii, adică „cît venit am dacă exercit o anumită profesie, de pedagog sau medic?” Cred că definiţiile economice nu corespund neapărat cu cele de prestigiu social.”

Europa Liberă: Dle Negură, în comparaţie cu alte societăţi, cum stau moldovenii, prin ce se deosebeşte societatea moldovenească, de exemplu, din punctul acesta de vedere de alte societăţi mai prospere, de exemplu, tot profesorul, tot învăţătorul, pedagogul este considerat printre profesiile cele mai prestigioase?

Petru Negură:
„De fapt, peste tot în lume profesiile intelectuale şi profesiile liberale se bucură de prestigiul cel mai înalt. Noi avem o mică ciudăţenie în acest sondaj, arată că undeva pe al 5-lea loc, dacă nu greşesc, constructorii se bucură de un prestigiu social la noi în societate. Aceasta corespunde cu termenii economici în care acest prestigiu este definit şi în acest caz este explicabilă, adică oamenii cred că cu această profesie de constructor îşi pot asigura un minim nivel de trai şi în cazul acesta este ataşat şi un prestigiu mai mult decît economic, un prestigiu social. Este singura excepţie, în rest toate profesiile corespund cu valoarea prestigiului care este ataşat şi într-o societate dezvoltată, medic, pedagog, funcţionar, jurist.”

Europa Liberă: Deci, semănăm în toate, dar mai puţin în prosperitate...

Petru Negură:
„Mai puţin în prosperitate, pentru că avem o clasă săracă şi sărăcită destul de enormă, în cazul acesta ar trebui să le dea bătaie de cap celor care administrează economia. Pe de altă parte este interesant de văzut că această toleranţă la sărăcie rămâne la un nivel constant, deşi dacă privim indicatorii economici, aceştia cresc, adică din anii 2000 încoace avem o creştere economică mai mult sau mai puţin stabilă şi asta nu se răsfrînge asupra percepţiei populaţiei faţă de această presupusă creştere.

Dacă ne uităm după datele Biroului Naţional de Statistică, atunci avem o creştere economică, dar nivelul de percepţie, de toleranţă a sărăciei şi de percepţie a bunăstării rămâne cam aceeaşi. Este pentru că ne obişnuim uşor cu lucrurile bune şi în cazul cînd ni se ia acest bun pe care l-am cîştigat cu drept, atunci suntem nemulţumiţi şi nemulţumiţii de aici apar, din micile decalaje. Totuşi nu avem situaţia din alte ţări în care s-au aplicat politici de austeritate foarte drastice şi ne-am aştepta că dacă acestea ar veni gradul de nemulţumiţi ar fi şi mai covîrşitor.”
XS
SM
MD
LG