Europa Liberă: Această idee cu referendumul constituţional e o idee bună?
Veaceslav Zaporojan: „Aceasta este o soluţie extremă în situaţia care s-a format acum. Dacă ar fi problema în alegerea preşedintelui şi ambele tabere ar fi dependente de această procedură, atunci poate nu s-ar merita. Dar în situaţia când o parte doreşte dizolvarea Parlamentului, iar cealaltă parte doreşte să-şi menţină mandatul acordat de popor pe patru ani şi aceasta este legitimă cerinţă. Şi îmi pare rău că unii spun că orice intenţie de a menţine un mandat acordat legal de către popor poate fi trata ca o uzurpare a puterii de stat. În această situaţie, atunci când nu există alte soluţii, aşa cum prevede articolul doi din Constituţie, care spune că suveranitatea naţională aparţine poporului, care o poate exercita în mod direct, şi aşa cum spune şi articolul 75 din Constituţie, care ne reglementează că cele mai importante probleme ale naţiunii se hotărăsc prin intermediul referendumului, în această situaţie desigur că se poate de recurs ca la o extremă, la cadrul unui referendum, pentru a soluţiona problema.”
Europa Liberă: Cine constată circumstanţele pentru dizolvarea parlamentului, în legătură cu nealegerea şefului statului?
Veaceslav Zaporojan: „Aceste circumstanţe sunt constatate de Curtea Constituţională atunci când există premize juridice, premize constituţionale de a dizolva Parlamentul. În situaţia dată ca premize pentru dizolvarea Parlamentului ar servi nealegerea preşedintelui ţării. Pentru că avem trei situaţii când poate fi dizolvat Parlamentul: când nu poate investi Guvernul, când nu poate adopta legi. Guvernul este investit, legi chiar organice pot fi adoptate de actualul Parlament şi ei adoptă şi nu există nici o problemă în această situaţie. Însă iată cu procedura alegerii preşedintelui, când această procedură va fi finalizată, adică dacă se vor petrece atât alegerile ordinare, cât şi alegerile repetate până la sfârşit şi nu va fi ales preşedintele, tocmai atunci vor exista premize constituţionale ca preşedintele actual interimar să intervină pe lângă Curtea Constituţională pentru a cere avizul Curţii Constituţionale, Curtea să constate că circumstanţele care permit dizolvarea Parlamentului.”
Europa Liberă: Domnule Zaporojan, dar vedeţi că după ce coaliţia de guvernare a anunţat că intenţionează să organizeze acest plebiscit constituţional pentru simplificarea metodei de alegere a preşedintelui situaţia se încinge şi societatea civilă cheamă coaliţia de guvernare să renunţe la organizarea acestui plebiscit. S-ar putea să se renunţe?
Veaceslav Zaporojan: „Dacă ar fi clasele politice cinstite cu poporul, ar fi normal să se anunţe un moratoriu la alegerea preşedintelui. Să se liniştească spiritele şi ambele tabere să se aşeze la masa tratativelor şi să revizuiască ei Constituţia, aşa cum prevede articolul 143 din Constituţie. Adică de adunarea constituantă, care la noi este trei cincimi din deputaţii aleşi. În urma acestui moratoriu deputaţii să nu se oblige să aleagă preşedintele în actuala legislatură. Şi după modificarea tuturor normelor ce se referă la alegerea preşedintelui, preşedintele să fie ales în viitorul Parlament pentru că nimeni nu doreşte alegerea preşedintelui de facto. Pentru că preşedintele nu are prerogative atât de importante pentru a se implica în exercitarea puterii. Şi noi am văzut aceasta. Actualul preşedinte interimar nu a avut practic posibilităţi niciodată ca preşedinte interimar să se implice cumva într-un mod serios la exercitarea puterii de stat. În această situaţie nu cred că este normal ca acum să bulversăm societatea cu această problemă. Cu atât mai mult că nu avem soluţii, nu se ştie care vor fi rezultatele referendumului republican. Există opozanţi mulţi care sunt împotriva referendumului şi ei vor chema electoratul său să spună nu acestui proiect de lege de revizuire a Constituţiei. Deci, în situaţia dată noi nu ştim la ce să ne aşteptăm în cadrul acestui referendum. Iată eu aceasta aş vedea pentru soluţionarea crizei actuale şi aceasta ar permite ca mandatul Parlamentului să fie exercitat pe patru ani de zile, clasa politică s-ar linişti, organismele internaţionale şi investitorii străini ar şti precis că actuala putere este pe patru ani şi atunci, după alegerile parlamentare din 2014, când se va revizui şi Constituţia şi va fi modificat cadrul legal de alegere a preşedintelui, actualii deputaţi nu vor ţine cont că ei vor alege preşedintele, ei vor şti că următorul Parlament, nu se ştie dacă ei vor fi în următorul Parlament. Şi atunci ei vor fi liberi ca să adopte o procedură normală pentru alegerea preşedintelui.”
Europa Liberă: Domnule Zaporojan, în eventualitatea organizării şi petrecerii unui referendum, rezultatele acestui plebiscit sunt valabile pentru actuala legislatură? Sau pentru următorul Parlament?
Veaceslav Zaporojan: „Nicăieri nu este aceasta reglementat.”
Europa Liberă: Să ne spuneţi foarte clar: hotărârea Curţii Constituţionale cu privire la scrutinul din 16 decembrie înseamnă sau nu înseamnă că Legislativul trebuie să întrerupă procesul de alegere a şefului statului?
Veaceslav Zaporojan: „Nu înseamnă aceasta, desigur.”
Europa Liberă: Deci acum Parlamentul poate să revină la alegerea şefului statului?
Veaceslav Zaporojan: „Desigur, nu are nici un impediment. Sunt în drept să declanşeze din nou procedura alegerilor ordinare ale preşedintelui şi după care, dacă nu va fi ales în cadrul alegerilor ordinare, să recurgă la alegeri repetate. Aceasta nu este nici un impediment pentru deputaţi. Dar iarăşi, dacă nu există nici un compromis între clasele politice.”
Europa Liberă: Când ziceţi clasele politice – între putere şi opoziţie nu există compromis.
Veaceslav Zaporojan: „Desigur, dacă nu există un compromis între ei referitor la alegerea preşedintelui, iarăşi nu vom avea soluţia şi aceasta va duce inevitabil la dizolvarea Parlamentului. Cei care sunt acum pentru continuarea procedurii de alegere a preşedintelui, practic sunt pentru dizolvarea Parlamentului. Şi ştiind raportul de forţă în cadrul electoratului, ştiind aproape precis că în noul Parlament vor veni aceleaşi forţe, şi iarăşi nici o clasă politică nu va întruni 61 de mandate în Parlament.”
Europa Liberă: Între timp unele partide au spus că vor să iniţieze referendum pentru alegerea directă a preşedintelui, reducerea numărului de deputaţi şi chiar schimbarea sistemului electoral pentru alegerea parlamentarilor.
Veaceslav Zaporojan: „Bun, astfel de referendum poate fi declanşat numai după 5 septembrie 2012. La doi ani de la referendumul din 2010.”
Europa Liberă: Am înţeles că împreună cu experţi constituţionali internaţionali veţi încerca găsirea unui deznodământ pentru această criză. Ce soluţie ar putea fi identificată?
Veaceslav Zaporojan: „Să se continue procedura de declanşare a referendumului republican. Adică să se elaboreze un proiect de lege bine chibzuit, care nu trebuie să fie opera numai a unui grup foarte restrâns. Şi să se facă un proiect de lege foarte scurt ca să fie înţeles de către popor acest proiect de lege. După care acest proiect de lege e necesar să fie discutat în cadrul Parlamentului, să fie adoptat cu o majoritate simplă în cadrul Parlamentului şi numai după aceasta să se decidă ca această întrebare poate fi supusă unui referendum. A doua soluţie o văd prin acest moratoriu ca un compromis. Şi al treilea este ca să-şi expună comunitatea internaţională de pildă opinia că trebuie de dizolvat încă o dată Parlamentul şi de văzut care va fi conjunctura politică, de încercat şi această întrebare.”
Europa Liberă: Finele lunii aprilie e un termen rezonabil pentru desfăşurarea referendumului? Sunt suficiente aceste trei luni?
Veaceslav Zaporojan: „Cred că sunt suficiente. Ar fi fost mai problematic propunerea de a adopta o nouă Constituţie în timp de un an de zile, cum s-a spus.”
