Linkuri accesibilitate

Paradoxal, gratuitatea poate astfel facilita comerțul.



Evolutia internetului a fost atit de rapidă, încît a depăşit de departe evoluția legislației, care pe deasupra mai si difera enorm de la o tara la alta. Sa ne gindim ca au trebuit sa treaca ani de zile pina ca semnatura electronica sa capete acelasi statut ca o semnatura pe hartie, sau ca un email sa aiba in justitie o valoare egala cu cea a unei scrisori de mana.

La fel a fost şi cu drepturile de autor. După primii ani --aproape un deceniu--, in care s-a crezut ca totul poate fi copiat gratuit de pe internet, a urmat ofensiva legala a marilor editori de carti, ziare, muzica si filme.

Spre deosebire de Franța sau Statele Unite, unde legislatia nu înceteaza sa se inaspreasca, exista si tari care permit in mod deschis descarcatul gratuit al muzicii si al textelor de pe internet, cu conditia ca acestea sa fie pentru uzul personal si sa nu fie revindute. E vorba de Canada, Spania si majoritatea tarilor scandinave.

În schimb, Franța caută să le impuna distribuitorilor de internet obligativitatea de a impiedica descararea ilegala a operelor intelectuale, transformand astfel aceste companii private in polițişti ai netului. O lege adoptata in Franta, dar inca neaplicata cu strictete, merge de la pedepse penale pentru cei care copiaza ilegal, pina la suprimarea accesului la internet al acestora. In America, se propun chiar pedepse cu inchisoarea pentru recidivisti.

Sub o formă sau alta, gratuitatea continua sa existe si probabil ca va exista in continuare. Astfel, majoritatea ziarelor de planeta inca isi ofera o buna parte a continutului in mod gratuit, insa acel continut nu poate fi reprodus, chiar daca putina lume tine seama de asta.

Exista insa si o miscare de artisti, scriitori si muzicieni care militeaza pentru o gratuitate totala pe internet, incepind cu propriile lor opere, pe care le ofera gratuit. Chiar si unii editori sint de aceasta opinie, oferind in mod gratuit pe internet cel putin o parte a cartilor publicate. Ideea este ca cei care vor dori sa cumpere o carte o vor face tocmai dupa ce li se va starni interesul prin ceea ce se publica pe internet. De altfel, cum a rezumat-o un editor, nimeni nu ofera altcuiva o carte cadou sub forma unui teanc de foi format A4 copiate si imprimate de pe internet. Cine a citit o carte on-line si vrea s-o ofere altcuiva cadou, si-o va comanda, sau va merge sa o cumpere de la magazin. Paradoxal, gratuitatea poate astfel facilita comerțul.

--------------------------

Pirateria pe internet, mi-a spus Dorian Chiroşca, doctor în drept şi unul dintre puţinii experţi în proprietate intelectuală de la Chişinău, este unul dintre motivele de bază care descurazează dezvoltarea cinematografiei, business-ului muzical, într-un cuvânt a oricăror afaceri bazate pe creaţie artistică:

„De exemplu Zbubii (“Zdop şi Zdup”) acum vreo 3 ani se pregăteau să lanseze un album şi, înainte să fi fost lansat, el a fost plasat pe internet. Mai puteau ei spera să obţină beneficii? Sau filmul „Nunta în Basarabia”. Cei care l-au produs au investit un million de euro. Credeţi că şi-au recuperat banii? Nu. Intraţi pe un site - chimislia.md - ai să găsiţ şi cele mai recente filme de la ´Patria”. Şelin, care administrează afacerea asta, a cheltuit nişte bani ca să aducă filmele acestea şi a sperat pe nişte beneficii. Sau noi am avut foarte multe magazine cu produse audio sau video pe discuri. Mai vedeţi acuma aşa magazine? Nu mai sunt. Pentru că pirateria pur şi simplu le-a falimentat afacerile.”

Expertul se declară, în mod firest, un suporter hotărât al legislației împotriva pirateriei pe Internet examinată de Congresul Statelor Unite. Dacă americanii ar adota-o, spune Dorian Chiroşca, şi alte state le-ar urma în mod sigur exemplul şi atunci ar exista şanse reale ca abuzul împotriva autoritlor să fie oprit în lume:

„Autorul ar trebui să aibă la îndemână un mecanism prin care să poată obţine imediat retragerea lucrării sale contrafăcute de pe Internet. Plus că şi providerii ar trebui să poarte răspundere.”

Vitalie Eşanu, un cunoscut expert în tehnologii informaţionale din Republica Moldova, are însă o părere diametral opusă. El spune că legi de genul celor două aflate în examinarea Congresului American, criticate de altfel de mai multe site-uri extrem de populare, pentru că ar putea mări dramatic controlul asupra acestui mediu de comunicare, ar reflecta o viziune învechită asupra noţiunii de „drepturi de autor”:

„Asta este o presiune din partea Holliwoodului. Dar drepturile de autor sunt deja depăşite. Aceasta este o invenţie a secolului XIX, care nu mai lucrează în acest secol. Există o altă soluţie pentru noua generaţie - autorii să nu mai dea operele firmelor de distribuţie, ci să le plaseze pe internet gratuit, în schimbul promovării.”

Vitalie Eşanu mai crede că metodele prin care autorităţile, nu doar americane, cred că ar putea bloca pirateria nu ar avea prea multe şanse nici din punct de vedere tehnic:

„Din punct de vedere tehnic nu e posibil pentru că ei vor să impună motoarele de căutare, sau Facebook și Twitter, să taie linkurile la site-uri cu produse piratate. Dar sunt milioane de astfel de link-uri. Plus că sunt metode alternative prin care piraţii îşi ating obiectivele.”

În legislaţia moldovenească ce protejează drepturile de autor există prevederi de tipul celor pe care le au aacum în vedere Statelele Unite, cum ar fi responsabilizarea providerilor sau blocarea trimiterilor către site-uri cu produse piratate. Singura încercare, însă, a procuraturii de a închide în 2010 pe motivul încălcării drepturilor de autor un site de pe care puteai lua gratis filme, muzică, jocuri, programe s-a soldat cu eşec, unii spun că nu fără intervenţia brutală a politicienilor.
XS
SM
MD
LG