Linkuri accesibilitate

Sergiu Ostaf: „trebuie să înţelegem ce ar trebui să facem pentru a liberaliza şi a face un mediu mult mai propice pentru dezvoltarea mass-media”.


Republica Moldova rămâne o ţară considerată parţial liberă, constată raportul Freedom House. Organizaţia pentru apărarea democraţiei a publicat noul Index al Libertăţii în Lume bazat pe datele anului 2011. Despre constatările raportului discutăm în această dimineaţă cu Sergiu Ostaf, directorul Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului.

Europa Liberă: Dle Ostaf, raportul Freedom House constată că Republica Moldova rămâne o ţară considerată parţial liberă, cu un scor 3 din 10 pentru libertăţile politicie şi civice - ceea ce înseamnă o stagnare în raport cu 2010. Cum vă explicaţi dvs această situaţie ţinând cont de faptul că anul trecut Republica Moldova a fost condusă de o coaliţie cu aspiraţii proeuropene şi democratice?

Sergiu Ostaf:
„În opinia mea, acest raport nu adecvat reprezintă situaţia din Republica Moldova. Putem vorbi desigur despre anumite lipse de progres pe unele segmente, însă în ansamblu situaţia în 2011 a fost mai bună decît în 2009. Dacă e să vorbim despre acele segmente pe care nu s-au înregistrat anumite progrese, putem vorbi despre sectorul mass-media audiovizuală.

În 2009 cunoaştem explozia posturilor TV, în 2010 am văzut consolidarea libertăţii de cuvînt în Republica Moldova. În 2011 observăm o anumită tendinţă de monopolizare a audiovizualului. Probabil aici am putea vorbi doar de o uşoară îmbunătăţire şi anumite tendinţe negative în ceea ce priveşte monopolizarea din partea unor grupuri economice sau politice şi o ameninţare de control mai mare a mass-mediei. Oricum, situaţia în 2011 nu poate fi comparată cu situaţia din 2008 sau 2009.

Dacă ne uităm la alte domenii, cum ar fi libertatea întrunirii, libertatea asocierii, aici cu siguranţă situaţia a progresat şi în 2011 vedem o stare total libertină, adică nu există nicio limitare în ceea ce priveşte manifestarea cetăţenilor, opţiunilor sale şi aşa mai departe. Făcînd această scurtă analiză pot spune că sunt un pic decepţionat de o concluzie atît de tranşantă precum că în Moldova libertăţile fundamentale rămân în stagnare.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, Dvs faceţi comparaţie cu anii 2008-2009, pe cînd raportul constată că Republica Moldova stagnează faţă de anul trecut?

Sergiu Ostaf:
„Da, mi se pare că pe segmentul libertatea mass-media avem un anumit nivel de stagnare, nu se propulsează aceste schimbări şi nu avem o diversitate atît de mare, observăm un anumit grad de monopolizare a audiovizualului. În schimb celelalte libertăţi: de asociere, întrunire şi alte libertăţi fundamentale, aici cred că în 2011 am cunoscut un progres semnificativ. Am văzut multe demonstraţii din partea partidelor de opoziţie, din partea cetăţenilor, pe segmentul acesta în comparaţie cu anul 2010 avem o consolidare a libertăţilor fundamentale.”

Europa Liberă: Regiunea transnistreană, catalogată în grupa aşa numitelor „Teritorii în dispută”, rămâne o zonă neliberă, e de la sine înţeles de ce, dar scorul, constată Freedom House, s-a îmbunătăţit semnificativ faţă de 2010, de la 6,7 la 6. Raportul nu explică motivele. Presupuneţi Dvs care ar fi acestea?

Sergiu Ostaf:
„Cred că principalul motiv sunt condiţiile de alegeri care le-am avut în 2011, atunci cînd cîţiva candidaţi au avut posibilitatea să se manifeste şi să apeleze către alegătorii. Vorbim despre Kaminskii, Şevciuck şi Smirnov, ceea ce în premieră s-a întâmplat în această regiune. Am văzut şi un transfer de putere relativ fără multe complicaţii, desigur cu anumite aranjamente din partea forţelor importante din afara ţării. Cunoaştem cine sunt aceste forţe, dar cred că anume acest transfer de putere paşnic şi cu anumite complicaţii, cu anumite constrîngeri, a contribuit la ridicarea nivelului sau ameliorarea situaţiei în regiune. Cred că aceasta este explicaţia mea.”

Europa Liberă: Ce ar trebui să facă Republica Moldova ca să progreseze şi la capitolul libertăţi civice?

Sergiu Ostaf:
„În primul rînd, trebuie să înţelegem ce ar trebui să facem pentru a liberaliza şi a face un mediu mult mai propice pentru dezvoltarea mass-media. Aici ar trebui să punem în aplicare anumite legi care nu permit monopolizarea mass-media audiovizuale. Cunoaştem că anumite posturi TV au devenit dependente de anumite grupuri politice şi oligarhice, aici ar trebui să punem în aplicare şi să facem tot posibilul ca Agenţia pentru Combaterea Monopolului să pună în aplicare aceste prevederi, să nu admită monopolizarea.

Consiliul Coordonator al Audiovizualului ar trebui să muncească foarte mult să identifice care sunt acele grupuri care încearcă să pună controlul asupra mass-mediei din perspectiva economică. Acestea ar fi două sau trei măsuri.

Desigur că avem nevoie ca societatea civilă să identifice şi să denunţe cazuri de monopolizare şi încercare de a controla conţinutul mass-media audiovizuale. În momentul în care aceste măsuri vor fi aplicate, eu cred că în 2012 am putea să constatăm un grad mult mai mare de libertăţi fundamentale şi civice în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, raportul constată că situaţia Republicii Moldova este mai bună decît cea din alte două foste republici sovietice, considerate şi ele parţial libere şi chiar în concurenţă cu Republica Moldova în aspiraţiile proeuropene: Georgia şi Ucraina. Înseamnă cumva această situaţie un ajutor în efortul de apropiere de UE sau e un fel de „a te îmbăta cu apă de ploaie”?

Sergiu Ostaf:
„Dacă comparăm situaţia de aici, în special din perspectiva funcţionării instituţiilor democratice, Republica Moldova se plasează mult mai bine în comparaţie cu Ucraina. Am văzut în Ucraina în ultimii 2-3 ani un control mult mai vertical şi administrative mai puternic din partea preşedintelui ales, Ianukovici, încercarea de a întimida mass-media, de a intimida opoziţia.

În Moldova nu se mai cunoaşte aşa ceva demult, eu sunt sigur că în viitorul apropiat nu vom cunoaşte astfel de practici. Şi Georgia cu anumite progrese clare în ceea ce priveşte reformarea poliţiei, reformarea unor instituţii administrative, totuşi se consideră că Saakaşvili împreună cu partidul său exercită influenţă prea mare şi practic lipseşte opoziţia veritabilă care ar putea să-l devanseze pe Saakaşvili în viitoarele alegeri.

Pe cînd în Republica Moldova avem un pluralism politic veritabil în care forţele politice sunt angajate într-o dispută electorală liberă şi rezultatul nu este foarte cunoscut, dar şi instituţiile democratice, vorbesc şi despre deschiderea Parlamentului, funcţionarea CEC, în Republica Moldova sunt considerate instituţii care funcţionează mult mai liber şi mai adecvat standardelor europene.”

Europa Liberă: Dle Ostaf, de ce sunt importante rapoartele de felul celui realizat de Freedom House şi pe cine în primul rînd ar trebui să îngrijoreze constatările raportului, cui îi sunt adresate?

Sergiu Ostaf:
„Rapoartele Freedom House sunt cunoscute în toată lumea pentru că reprezintă o analiză comparativă deşi folosesc aceste rapoarte mai mult metodele calitative şi nu cantitative. Freedom House este o instituţie care produce astfel de rapoarte decenii întregi, de aceea au şi anumite metodologii puse la punct. Freedom House este o agenţie de analiză care este influentă în special asupra cercurilor republicane în SUA, şi în general sunt influente în cercurile partidelor de dreapta, prin urmare Freedom House trebuie să fie ascultat pentru că în Europa sunt foarte multe partide de dreapta care sunt la putere.

În SUA Partidul Republican este foarte influent. Poziţia, în general, a partidelor de dreapta este foarte influentă pentru că vine foarte multă şi asistenţă tehnică şi resurse financiare, prin urmare Freedom House este o sursă care trebuie analizată, văzută cu mare atenţie şi în momentul în care concluziile sunt foarte tranşante despre Moldova trebuie să învăţăm lecţiile şi trebuie să îndeplinim măsuri pentru a face ca lucrurile să meargă mult mai bine pe acele segmente unde Freedom House constată stagnare sau lipsă de progres.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG