Linkuri accesibilitate

Analiștii moldoveni despre semnificația constatărilor Freedom House.


Organizaţia pentru apărarea democraţiei Freedom House, cu sediul la New York, spune că Republica Moldova a stagnat în 2011 și a rămas o țară parțial liberă. În noul Index al Libertăţii în Lume, Freedom House acordă Moldovei scorul 3 pentru libertăţile politice şi civice. Scorul a rămas neschimbat față de anul precedent, dar situația din Moldova considerată ceva mai bună decât în alte două foste republici sovietice din categoria celor parţial libere, Georgia şi Ucraina. Relatează Liliana Barbăroșie.

În raportul ce analizează măsura în care cetăţenii lumii se bucură de libertăţi civice şi politice, Freedom House stabileşte că în 2011 Republica Moldova nu a avansat cu nimic în ceea ce priveşte promovarea democraţiei şi asigurarea libertăţilor - mai multe şi mai solide, de care ar beneficia cetăţenii. Istoricul şi analistul politic Octavian Ţicu de la Chişinău crede totuşi că stagnarea surprinsă de organizaţie ar fi mai mult o impresie decât o stare de fapt, iar această impresie s-ar datora incapacităţii clasei politice de a rezolva criza constituţională:

„Pe de o parte asistăm la o senzaţie de mai mare libertate, în sensul libertăţii presei, a felului cum ne putem etala în spaţiul public. Pe de altă parte, însă, la chestiuni determinate de libertăţi fundamentale şi mă refer la cele cum funcţionează instituţiile democratice, asistăm nu atât o stagnare, cât o incertitudine şi un haos determinat de faptul că până la ora actuală Republica Moldova nu a avut o experienţă de guvernare în format colectiv; şi asta a dus la încălcarea multor principii, inclusiv la felul cum se interpretează multe legi, care dau senzaţia de foarte multe ori de schimbare a regulilor jocului în timpul jocului, a unei senzaţii de abuz din partea puterii actuale. Toate acestea, în cumul, se suprapun şi cu starea economică socială existentă. Este o mare problemă cu criza politică care a afectat senzaţia de libertate la care se referă sondajul respectiv.”

Expertul Sergiu Ostaf de la Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului este tentat să vadă mai degrabă partea plină a paharului. Cel puţin în două domenii, spune el, cel al libertăţii de asociere sau al libertăţii de expresie, Moldova nu a stagnat, ci dimpotrivă, a progresat:

„În 2009 şi 2010 s-a produs o explozie în libertatea de expresie. În 2011, în schimb, s-a consolidat libertatea aceasta de a vorbi şi a transmite mesaje. Chiar dacă se observă un alt proces, cel de preluare a controlului din partea unor anumite grupări oligarhice economice şi politice, asupra unor segmente ale spaţiului mediatic. Asta într-adevăr s-a produs. Dacă vorbim despre libertatea întrunirilor, asocierii, aici eu cred că este un progres clar. Este o situaţie foarte liberală în ceea ce priveşte întrunirile, au fost înregistraţi musulmanii, mormonii. Deci eu nu văd nici aici probleme. Ministerul Justiţiei a devenit foarte deschis, cooperant. Transparenţa decizională a crescut, deci eu nu sunt de acord cu stagnarea.”

Juristul Teo Cârnaţ, director executiv la Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului, crede însă că autorităţile de la Chişinău au eşuat în ceea ce priveşte asigurarea libertăţilor fundamentale consfinţite de constituţie, de aici şi constatările nelesnicioase făcute de organizaţia Freedom House:

„În Constituţie scrie dreptul la un trai decent. Ce avem în realitate? Regres la acest capitol. Cred că motivul principal este că autorităţile au preluat sistemul vechi de guvernare. În loc să adopte o lege a lustraţiei prin care să spună că persoanele care au colaborat cu regimul Voronin să nu mai aibă acces la puterea de stat, aceste autorităţi au acceptat acel sistem, care nu poate duce la progres, ci doar la regres.”

Am căutat să aflu şi ce cred experţii că ar trebui să întreprindă Republica Moldova ca să progreseze în ceea ce priveşte democraţia şi libertatea. Iată o soluţie oferită de Octavian Ţicu:

„Acest raport este un test, o notă şi un semnal Alianţei pentru Integrare Europeană. Cel mai important este ca puterea actuală să nu lase doar impresia, ci şi să dea dovadă de eficienţă în felul cum promovează reformele şi mă refer la felul cum va reuşi să rezolve criza politică. Pentru că impresia generală este că după 3 ani de momente incipiente de speranţe, s-a ajuns la senzaţia că nu mergem în direcţia bună şi de această senzaţie generează neîncrederea în instituţiile statului, ale puterii. Toate acestea se acumulează în percepţia cetăţeanului că Republica Moldova este un stat în care libertăţile sunt în aparenţă garantate, dar nicăieri nu sunt respectate,” ne-a spus Octavin Ţicu.

Cele mai mici scoruri date Republicii Moldova în rapoartele Freedom Hause au fost înregistrate în 2010, bazate pe datele anului 2009, când abuzurile comuniştilor au scăzut ratingul ţării aproape la toate capitolule analizate.
XS
SM
MD
LG